Votul anticipat nu e o filosofie deosebită, el a fost folosit prima oară la 1700, de Marea Britanie, spune la RFI Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică. Expertul precizează că este sceptic, personal, în privința votului electronic.
Președintele Klaus Iohannis a cerut recent Guvernului un proiect de lege pentru modificarea legislației electorale. Parlamentul a înființat o comisie în acest sens.
Ovidiu Voicu remarcă faptul că ”deocamdată, cârpim. Până să ajungem la un Cod Electoral coerent, mai avem puțin de lucru. În primul rând, ar trebui stabilit foarte clar care sunt metodele de a vota și acestea trebuie extinse. În momentul de față, cetățenii români pot vota doar în persoană, în secția de vot, în ziua votului. Deci este ceva foarte limitativ”.
Votul prin corespondență
Directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică e de părere că ”sunt și alte metode care trebuie luate în discuție. Am avut votul prin corespondență testat o singură dată, la alegerile din 2016. Nici măcar nu avem un raport despre cum a funcționat și cum putem să-l îmbunătățim, dar votul prin corespondență se folosește de ani de zile, de sute de ani de zile în alte democrații”.
Votul anticipat
Ovidiu Voicu spune că ”avem vot anticipat, iată, a început discuția despre vot anticipat, adică dacă știi că nu ești acasă în ziua alegerilor, indiferent dacă ești în România sau în străinătate, să poți să te duci la o secție de vot stabilită și să-ți lași acolo buletinul de vot, cu o zi, două, o săptămână, o lună, în unele țări este până la trei luni (…). Nu e o filosofie deosebită, lucrul acesta este folosit de foarte multe țări. Cred că prima țară care l-a folosit pe la 1700 a fost Marea Britanie”.
Votul electronic
Expertul se arată sceptic în privința votului electronic: ”Mai avem și discuția despre votul electronic. Eu sunt sceptic, personal, dar trebuie făcută și discuția despre votul electronic (…). În cazul votului electronic, discutăm de două aspecte importante. Primul este votul electronic în sine, pe o mașină de vot, care se poate întâmpla în secția de vot și care se folosește spre exemplu în SUA și acesta funcționează și în alte țări. A doua problemă este legată de votul la distanță, pe Internet. Or aici avem o uriașă problemă de securitate. Am văzut chiar zilele trecute că am avut spitale atacate de hackeri, ni s-a spus. De fapt este un virus pe care spitalul l-a luat, pentru că nu avea o măsură minimă de protecție, un antivirus. Cam ăsta este nivelul statului român de a se proteja în momentul de față. Să ne amintim că nici un sistem public complex, Sănătate, Educație, Statistică, Evidența Populației nu funcționează fără probleme. Noi nu putem să lăsăm acest stat incompetent tehnic să ne organizeze votul electronic, pentru că riscăm să iasă cine vrea Rusia sau China, nu cine votăm noi”.
Care sunt riscurile?
Ovidiu Voicu atrage atenția că ”în cazul votului prin corespondență, există un risc legat de confidențialitatea votului. La votul prin corespondență, cetățeanul votează acasă, pe buletinul de vot și-l trimite prin Poștă. Or el acasă poate să voteze împreună cu cineva care-l forțează sau îl plătește să voteze pe cineva anume, nu știm ce se întâmplă acolo, nici măcar nu știm dacă el personal pune ștampila sau altcineva. Deci apare acest risc. La votul anticipat, riscurile sunt mai mici, pentru că votul anticipat se face într-o secție de vot, în fața unei mici comisii de trei persoane, de obicei și rămâne votul acolo până la final. De asemenea, la votul prin corespondență, mai există riscul de a nu ajunge la destinație. Avem două trimiteri poștale, de la Biroul Electoral către cetățean și înapoi, de la cetățean la Biroul Electoral. Știm cu toții că Poșta și nu doar Poșta Română, orice Poștă nu are niciodată rată de 100% și apar atunci riscuri sau unele voturi să se piardă”.