„Urmărim cu foarte mare îngrijorare evoluţiile recente din România”, mai spune comunicatul.
In jargon UE, a urmări un eveniment « cu foarte mare îngrijorare „ poate însemna că la Bruxelles unele sancțiuni pentru derapaje de la valorile UE ar putea fi imaginate.
Este însă greu de crezut că aceste sancțiuni vor fi posibile în cazul de față având în vedere ca UE nu dispune de vreo pârghie reală privind nerespectarea statutului de drept și a valorilor europene.
Un așa numit „Cadru al statului de drept”, un mecanism imaginat după evenimentele din România din 2012, permite Comisiei Europene să lanseze un dialog cu țara vizată. Este de fapt o alertă precoce pe care Bruxelles o lansează în caz de derapaj.
Un astfel de dialog a fost lansat cu Polonia în urma cu un an, dar până acum el nu a dat niciun rezultat. Teoretic, acest mecanism poate merge până la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru în cadrul Consiliului European.
Ne putem gândi și la sancțiuni de ordin financiar, respectiv tăierea unei părți din fondurile structurale alocate României. Măsura este uneori menționată la Bruxelles, dar aplicarea ei ar fi contra productivă întrucât i-ar pedepsi doar pe cetățenii de rând.
« Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupției este esențială pentru a permite Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a monitorizării României în cadrul mecanismului de cooperare și verificare (MCV). », mai spun Juncker si Timmermans.
„Raportul Comisiei privind Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV) publicat săptămâna trecută, a salutat bilanțul pozitiv realizat de către procurorii și judecătorii din România în abordarea corupției la nivel înalt. Totodată a precizat că orice alte măsuri care subminează acest progres, sau au ca efect slăbirea sau restrângerea domeniul de aplicare al corupției ca infracțiune va avea impact asupra evaluărilor viitoare.
În acest context Comisia Europeană atrage atenția asupra posibilelor regrese și va examina în detaliu ordonanțele de urgență privind Codul penal și Legea cu privire la grațieri.”
A se înțelege din aceste rânduri că Bruxelles și-a făcut treaba, a tras atenția. A făcut-o însă printr-o notă de subsol în pagina 8 a raportului, la capitolul luptei împotriva corupției la nivel înalt.
Examinarea în detaliu a ordonanțelor de urgență poate duce la o noua frază « dură » inserată undeva în viitorul raport MCV în decembrie 2017.
Se poate, de asemenea, ca Timmermans să facă unele demersuri pe lângă guvernul român pentru a salva ceea ce se mai poate salva. Adică poate deschide un dialog formal sau informal cu guvernul Grindeanu.
In cel mai rău caz, Bruxelles poate declanșa și pentru România procedura cadrului statului de drept, așa cum a făcut-o pentru Polonia. Cu ce rezultat, însă ?
