RELATARE A CORESPONDENTULUI RADIO FRANCE INTERNATIONALE LA BRUXELLES, MIHAELA GHERGHIȘAN
Un cartier ca oricare altul la prima vedere, o aṣezare populară cu case muncitoreṣti, blocuri de locuinṭe sociale amintind de România anilor 80, un canal cam insalubru care traversează în sud ṣi mai multe monumente ṣi opere de artă stradale.
La începutul anilor 90 locuia aici o populaṭie modestă, de origine belgiană. Primarul socialist Philippe Moureaux avea atunci un discurs demn de orice alt politician belgian. El refuza imigraṭia masivă, invocînd probleme legate de serviciile sociale.
„Nu putem lua în spate un sfert din populaṭia României sau o treime din Pakistan…”, spunea Moureaux în 1993.
Imediat după acest moment, politica lui s-a schimbat însă în mod radical. Înlesnirea imigraṭiei din Magreb, flexibilizarea regulilor de regrupare familială, căsătorii false tolerate, totul a fost admis. Colegii socialiṣti nu l-au contrazis, iar liberalii au tăcut de frica de a nu fi catalogaṭi drept rasiṣti.
În 5 ani, pâna în 1999, populaṭia din Molenbeek a crescut cu 30%.
Astăzi, Moldenbeek se vrea una dintre cele mai tinere aglomeraṭii urbane, cu media de vârstă situată la 35 de ani. Populaṭia este în proporṭie de 80% musulmană, ṣomajul a ajuns la 25%. Cartierul este urât, murdar, violent, periculos ṣi în general, ocolit de poliṭie.
Politica lui Philippe Moureaux, care a fost primar mai bine de 20 de ani, cu toate că bine intenṭionată la început, a dus la o situaṭie fără ieṣire.
Este ceea ce spune actuala primăriṭă, liberala Françoise Schepmans care vorbea în aceste zile despre lipsa de integrare a tinerilor arabi care a dus la marginalizarea lor.
Trăind deci ca într-un ghetto, fără perspective ṣi fără o școlarizare adecvată, tinerii din Molenbeek au căzut repede pradă ideilor extremiste. Din anul 2000, acest cartier este citat în toate marile anchete antiteroriste.
Asasinarea comandatului Massoud în 2001, atentatele de la Madrid în 2004, atentatul de la muzeul evreiesc din Bruxelles în 2014, atentatul dejucat din Thalys în 2015 ṣi acum atentatele de la Paris, toate au o legᾰturᾰ cu rezidenṭi permanenṭi sau temporari din Molenbeek.
Aici au înflorit odată cu trecerea vremii moschee clandestine sau locuri de rugăciune, toate sunt cunoscute de autorităṭi , dar tolerate. Mai nou, acest loc este legat cu un alt cuib al terorismului, aflat în estul țării, la Verviers. De acolo a plecat în Siria Abelhamid Abbaaoud, cel care este considerat acum creierul atentatelor de la Paris.
Acum ministrul federal de interne Jan Jambon a promis să se ocupe personal de Molenbeek împreună cu autorităṭile locale.
Françoise Schepmans a mărturisit însă că nu ṣtie în ce constă planul federal pentru cartierul său, primăriṭa nu a fost de fapt contactată de ministru…
Și cum se petrece viaṭa în Molenbeek pentru parohia ortodoxă Buna Vestire ṣi ai săi enoriaṣi români , majoritatea locuind aici? Explicaṭiile părintelui George Palade:
„Activitatea bisericii noastre se în pace ṣi în bună înṭelegere cu vecinii ṣi cu toṭi cei care sunt în proximitatea noastră. Să ṣtiṭi că o bună parte dintre credincioṣi aleg această comună datoritᾰ preṭului chiriilor care este mult mai scăzut faṭă de alte cartiere din Bruxelles ṣi tocmai fiindcă n-au auzit că ar fi probleme în această zonă.Eu care am săvârṣit deja de trei ani al treilea Paṣte în faṭa bisericii, avînd 2000 de credincioṣi cântînd Christos a Înviat, nu am întâmpinat nicio ostilitate, n-a fost niciun incident, spre deosebire de alte parohii unde au fost incidente.”
Prin urmare, nu toată lumea este afectată de ceea ce se crede a fi acum un focar de violenṭă ṣi puțină lume ṣtie că Molenbeek a fost anul trecut capitală a culturii urbane.
Se uită ṣi faptul că Molenbeek deṭine mai multe monumente ṣi opere de artă stradale, semnate de reputatul artist bruxellez Tom Frantzen.
Iar în urma tristelor evenimente legate de Molenbeek ṣi de terorismul născut în Belgia se aṣteaptă măsuri radicale, acestea vor da poate ṣi unele roade….
