Am avut in responsabilitate PNRR la Ministerul Justitiei, la nivel tehnic impreuna cu Sabin Chiricescu, expert in transformare digitala, iar la nivel politici pe dl.Stelian Ion si dl. Alex Dimitriu. Am vazut cu aceasta ocazie direct (la videoconferinte) sau indirect si ce echipa are MIPE si ce echipe exista in celelalte ministere. No comment, ca nu mai are importanta. Cei de la Comisie puneau intrebari de parca partea romana deja avea proiectele gata. Ori, partea romana nu avea nici un proiect elaborat (poate exceptand Min Transporturilor, cu documentartii tehnice, studii de fezabilitate), ci doar idei de proiect. Intrucat echipa Comisiei a fortat, toate ministerele si-au elaborat „bugete la proiecte” cu o estimare a costurilor unitare. Nu mai intru in detalii cum s-a procedat, cu indicatiile Comisiei sau fara. Cu toate acestea, majoritatea ministerelor nu au nici acum fisele de proiect, afirmă pe Facebook Valentin Ionescu, fost ministru al Privatăzirii în guvernul CDR.
Noi la justitie am incercat sa fim cu un pas in fata si sa avem o fundamentare la bugetele construite, astfel incat incepusem munca la fisele de proiect, pentru ca nici in ministerul justitiei situatia nu era roza, iar functionarii se uitau la noi ca la niste ciudatenii cand le ceream ceea ce va scriu. Situatia pe care o infatisez arata nivelul de organizare si implicit al capacitatii institutionale din ministere. In aceste conditii, exista un mare semn de intrebare cu privire la executarea PNRR. Sincer nu cred ca PNRR poate fi pus in aplicare pe scara larga, pentru ca ministerele si agentiile nu au capacitatea de a construi, de a gestiona proiecte si de a le pune in executie, mai cu seama cand au mai multe. Au ramas la stadiul de stop-and go, pornesc un proiect, daca il termina e fericire, daca nu, asta e. Dupa un timp se apuca de altul. Nu exista continuitate. La fel si la nivelul administratiei publice locale, cu mici exceptii. Nu exista expertiza in managementul de program si managementul de proiect, ci doar in reguli birocratice (POCA, POCU, infrastructura, adica expertiza pe hartii) care se executa mecanic. In plus, odata ce se lanseaza o achizitie publica contestatiile vin pe banda rulanta, iar situatia asta nu a fost reglementata optim, astfel incat sa se evite intarzierile in lansarea unui proiect. Prin urmare, exista un mare risc ca finantarea in PNRR sa fie blocata si proiectele aflate in executie sa fie finantate de la bugetul de stat care este pe un mare deficit pe termen mediu. Este de neinteles, de ce toata lumea s-a aruncat cu liste de achizitii in PNRR, mai cu seama la infrastructura, in conditiile in care programele operationale nu au atatea constrangeri precum PNRR si sunt suficienti bani in aceste programe, mai spune Ionescu.
