Home #FreeIran Regimul ayatolahilor și rezistența iraniană se acuză reciproc de asasinarea clericului iranian...

Regimul ayatolahilor și rezistența iraniană se acuză reciproc de asasinarea clericului iranian la București: Consiliul Național de Rezistență a Iranului, o declarație în 9 puncte. Postarea ștearsă a a unui apropiat al regimului de la Teheran

0

                

Consiliul Național de Rezistență a Iranului (NCRI)

Comitetul de securitate și combatere a terorismului

21 iunie 2020

După uciderea lui Gholamreza Mansouri la București in 20 iunie 2020, Corpul Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) a atribuit imediat crima, Organizației Mujahedinii Poporului din Iran (PMOI / MEK), în observațiile publicate pe site-ul Entekhab pe 21 iunie.

Ulterior, Alireza Zakani, o deputată a Parlamentului din Qom, a declarat că Akbar Tabari, fostul șef adjunct al sistemului judiciar,  inculpatul principal într-un proces în curs în Teheran, care a produs o fraudă masivă, a fost un susținător al PMOI / MEK în primele zile ale Revoluției din 1979.

Deși nu a menționat faptul că Tabari și-a reconsiderat  sprijinul pentru MEK și s-a transformat într-un reprezentant al Ministerului  Informațiilor în urmă cu zeci de ani, Zakani a spus: „Cazul lui Tabari este unul complicat … Akbar Tabari a fost închis în primele zile ale revoluției din cauza activității lui în numele grupului MEK. Totuși, după eliberare, a devenit guvernatorul orașului Noor din provincia Mazandaran, profitând de naivitatea unor oameni. Ulterior, el și-a folosit abilitățile de a vorbi și contactele pentru a intra în sistemul judiciar. Printr-o rețea coruptă și contacte sus-puse, a urcat până la poziția de șef adjunct al sistemului judiciar. „

Pe 19 iunie, în paralel cu afirmația IRGC, Hossein Soleimani, editorul site-ului Mashreq afiliat cu facțiunea lui Khamenei, a consemnat: „De acum, România este și o zona strategică profunda.” O oră mai târziu, site-ul a eliminat acea postare pentru că era, practic, o recunoastere timpurie ( asupra rolului regimului în uciderea lui Mansouri). Acesta a postat un nou tweet, in care spunea: „România este o zona strategică pentru cei corupți și mafie, care erau îngrijorati de revenirea lui [Mansouri] în Iran. „

A doua zi, 20 iunie, același site- web a publicat un articol intitulat „Unde este nexusul dintre Monafeqin (termenul peiorativ folosit de regim pentru a caracteriza MEK), România și moartea lui Mansouri?” Scria: „Având în vedere influența MEK în România, nu este puțin probabil ca judecătorul Gholamreza Mansouri să fi fost aruncat de pe fereastra hotelului, informatie conceputa special ca o narațiune pentru a ataca oficialii Republicii Islamice. Mansouri ar fi dezvăluit câteva nume din Iran.

Pentru a clarifica faptele din acest caz, Comitetul de securitate și combatere a terorismului din cadrul NCRI precizează următoarele  (Documentele doveditoare sunt disponibile și vor putea fi prezentate instanței de judecată oricind.):

1. Agenții de securitate și informații ai regimului, care lucrează la cazul lui Tabari încă de anul trecut, îl aveau pe Mansouri sub controlul lor și erau în contact audio și vizual cu el. Personalul de la Informații l-a interogat în mod repetat și a înregistrat totul.

2. Fratele lui Mansouri, Mohammad Reza, este secretarul Consiliului de investigare a încălcărilor de ordin administrativ ale angajaților Organizației de planificare și buget și este afiliat strâns cu Mohammad Bagher Nobakht (consilierul lui Hassan Rouhani și șeful Organizației de planuri și buget). El este în contact cu Ministerul Informațiilor și este implicat în acest caz în Minister.

3. În cuvintele sale, Gholamreza Mansouri  a aratat ca plănuieste să se întoarcă în Iran „în ciuda Coronavirusului din februarie și martie”. Își cumpărase biletul. A fost în România în martie. Cu toate acestea, prin intermediul operatorilor săi, regimul trimite semnale înșelătoare pentru a pregăti ceea ce era necesar.

4. La începutul lunii mai, Mansouri a luat legatura cu un avocat, Amir Hossein Najafpour Thani,caruia  i-a dat procură pentru a-l apăra în cadrul procedurii ce se desfasura în sistemul judiciar al regimului. Dar, Baqer Baha’i, judecator și șeful Sectiei a V-a a Tribunalului Penal al provinciei Teheran, care acționează la ordinul lui Ebrahim Raisi, șeful sistemului judiciar,  au întârziat să accepte procura, astfel încât acțiunile ulterioare să nu poată fi împiedicate. Pentru a-l înșela și a-l păcăli pe Gholamreza Mansouri, i-au fost trimise mesaje prin mai multe canale cum că ar fi în favoarea lui să nu dea o împuternicire, astfel încât să nu poată fi judecat in lipsa lui, până când nu va reveni în Iran.

5. În după-amiaza zilei de miercuri, 10 iunie 2020, Mansouri a mers la Ambasada regimului din București și a stat la Ambasadă până joi seara. El a cerut ambasadorului să-i facă publică vizita la Ambasadă. Dar Morteza Abutalebi, ambasadorul regimului nu a fost de acord și, în cele din urmă, l-a convins pe Mansouri să nu facă acest lucru, pentru că, „dacă MEK ar afla [despre vizita sa], ar da foc Ambasadei. Deci, ar fi mai bine dacă nimeni nu ar ști acest lucru deocamdată. ”

6. Așa cum s-a afirmat în declarațiile anterioare ale Comitetului de securitate și combatere a terorismului din cadrul NCRI, potrivit lui Mohammad Javad Rassouli Mahallati, ambasadorul regimului în Bulgaria, totul a fost coordonat pentru a-l transfera pe Mansouri, după sosirea sa, în Sofia în avionul QeshmAir, care sosise din Teheran în Bulgaria, joi seara, 18 iunie. Practic, însă, dupa depunerea plângerilor si datorita acțiunilor politice și internaționale, procurorul român nu i-a permis lui Mansouri să părăsească țara.

7. Contradicțiile și neconcordanțele, în acest caz, l-au determinat pe Hesamodin Ashna, consilierul lui Hassan Rouhani, s-a afirme pe 21 iunie: „Ce fel de informatie este aceasta? Reprezentantul procurorului și șeful adjunct al sistemului judiciar insistă asupra faptului că moartea lui Mansouri și fuga lui nu vor influenta desfasurarea procesului? „

8. Guvernul României trebuie să facă publice imediat toate rapoartele și detaliile privind incidentele legate de acest caz. Ar trebui să condamne, fără nicio analiză, conduita regimului iranian și a agenților săi pe pământul românesc.

9. Organizația Națiunilor Unite trebuie să numească o delegație pentru a lansa o investigație detaliată în acest caz. Curtea Penală Internațională trebuie să pună sub urmărire penală și să pedepsească autorii și agenții responsabili pentru acest omor, pe care regimul îl pune pe seama MEK.

Ad

Exit mobile version