Referendumul din Italia ar putea da foc monedei europene

După ce britanicii au votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană, iar Trump a câştigat bătălia prezidenţială în Statele Unite, referendumul care va avea loc în 4 decembrie în Italia este considerat a fi crucial. Dacă votul va fi „da”, Italia ar putea fi reformată din temelii, spune premierul Matteo Renzi. Dacă, dimpotrivă, votul va fi unul negativ, acesta ar putea însemna începutul sfârşitului pentru zona euro.

Conform celor mai recente sondaje, italienii vor spune „nu” reformelor constituţionale, care ar urma să ciuntească din puterea şi măreţia Senatului, a doua cameră a parlamentului italian. Coroborate cu modificările aduse acum câteva luni legii electorale, aceste reforme pot uşura semnificativ activitatea guvernului. Partidul care, în viitor, ar obţine 40 la sută din sufragii, ar dobândi automat şi majoritatea absolută în parlament. Cu o astfel de putere politică robustă, respectivul partid urmează să înceapă reformele necesare fără a întâmpina multă rezistenţă.

Exact asta a fost întotdeauna slăbiciunea politicii italiene. Ţara a avut nu mai puţin de 63 de guverne în 70 de ani. „De multe ori, guvernele au eșuat exact în momentul în care au încercat să facă reforme”, spune Christian Dunstmann, profesor de economie la University College din Londra, care a studiat timp de mai mulți ani în Italia. „În Italia, de-a lungul ultimelor cinci decenii, reformele importante și necesare, nu au putut fi puse în aplicare decât cu multe dificultăţi”, a mai spus Dunstmann pentru DW.

Iniţial, premierul Matteo Renzi a anunţat că va demisiona, dacă italienii se vor opune reformelor constituţionale în cadrul referendumului, dar a revenit ulterior asupra declaraţiei.

În orice caz, pieţele financiare dau semne de iritare în aşteptarea referendumului din peninsulă. Dobânzile la obligaţiunile de stat italieneşti aproape că s-au dublat – un indiciu că investitorii iau în calcul o instabilitate crescândă. Argumentul lor este următorul: un vot negativ la referendum ar însemna o victorie pentru populişti şi alte forţe politice potrivnice monedei europene, care ar putea prelua puterea cu proxima ocazie. „Mişcarea 5 Stele”, cel mai mare partid de opoziţie din Italia, vrea să organizeze la rândul ei un referendum privind apartenenţa la zona euro.

Compania de consultanţă în investiţii Sentix preconizează că probabilitatea părăsirii zonei euro de către Italia este de 19,3 la sută, un nivel mai ridicat ca niciodată.

Şomaj şi stagnare economică

Acum trei ani, premierul Renzi îşi începea mandatul din postura de reformator. „A pus unele lucruri în practică, precum reforma muncii”, spune Dunstmann. „Tot el a fost cel care a facilitat disponibilizarea angajaţiilor de către companii şi relaxarea fiscală pentru firmele mici şi mijlocii”.

Jörg Buck, directorul camerei de comerţ germano-italiene din Milano este de părere că guvernul de la Roma „şi-a făcut datoria”. „În acest moment, dorinţa clară a companiilor este continuarea lucrurilor începute, fapt posibil doar în urma unei reforme constituţionale, care va fi supusă la vot în cadrul referendumului”. Aceasta ar fi, spune Buck, „mama tuturor reformelor”.

Francois Hollande, Angela Merkel şi Matteo Renzi

Este limpede că situaţia economică precară a Italiei şubrezeşte masiv funcţia prim-ministrului Renzi. Şomajul continuă să fie ridicat (12 la sută dintre italieni nu au serviciu), în special în rândul tinerilor. Performanţele economiei italiene sunt mai scăzute decât acum 10 ani, iar datoria publică depăşeşte 130 la sută din produsul intern brut al ţării. Doar Grecia are o datorie mai mare decât Italia.

Dacă referendumul se va solda cu respingerea reformelor, deci cu „Nu”, este clar că italienii resping, simultan, reformele neoliberale, măsurile de austeritate, moneda unică europeană şi, desigur, apartenenţa Italiei la Uniunea Europeană.

Banca Centrală Europeană şi-a exprimat, deja, îngrijorările în contextul referendumului din Italia. Dacă se va vota împotriva reformelor, spun reprezentanţii instituţiei financiare europene, „pieţele financiare vor simţi o undă de şoc”. „În funcţie de dimensiunea acestui şoc vom decide dacă trebuie sau nu să facem ceva”, a declarat vice-preşedintele BCE, Vitor Constancio. Unii specialişti consideră improbabilă o relaxare monetară suplimentară din partea BCE, decizie care ar atrage proteste şi mai ample din partea Germaniei.

La toate acestea se adaugă şi criza încă nesoluţionată a băncilor italieneşti, care stau pe un munte de credite neperformante. Banca Monte dei Paschi di Siena încearcă să facă rost, până la sfârşitul anului, de capital proaspăt, respectiv cinci miliarde de euro, o sumă de câteva ori mai mare decât valoarea la bursă a băncii.

Adevărata problemă nu este referendumul, ci stagnarea economică, atrag atenţia economiştii. Acest lucru paralizează nu doar Italia, ci întreaga zonă euro.

„Zona euro nu poate funcţiona cu ţările membre din acest moment. În plus, nu este deloc socială”, spune economistul Charles Dumas pentru DW. Germanii ar avea nevoie de o politică financiară complet diferită de a italienilor, consideră specialistul.

În martie 2017 vor avea loc alegeri în Olanda, urmate apoi de scrutinul din Franţa, în aprilie, şi de cel din Germania, în toamnă. În toate aceste ţări există mişcări populiste puternice, care se opune atât monedei euro, cât şi Uniunii Europene. În Italia ar urma să aibă loc alegeri abia în februarie 2018, evident dacă Matteo Renzi rămâne în funcţie până atunci.