Liderul grupului parlamentar UDMR din Senatul României consideră inexplicabil şi îngrijorător faptul că preşedintele Klaus Iohannis ar anula unele drepturi ale minorităţilor, aflate în vigoare de 17 ani şi consfinţite de tratate internaţionale, transmite agenția maghiară de știri MTI.
În opinia senatorului, reprezintă un motiv serios de îngrijorare faptul că, în timp ce România se consideră o ţară-model în privinţa protecţiei minorităţilor naţionale, preşedintele depune
o contestaţie la Curtea Constituţională împotriva drepturilor minorităţilor de a-şi folosi limba maternă. Potrivit lui Attila Cseke, o parte însemnată a elitei politice româneşti luptă
împotriva simbolurilor minorităţilor şi încearcă să le ştirbească drepturile în loc să se ocupe de construirea autostrăzilor şi atragerea investiţiilor. El a precizat: şeful statului a formulat obiecţii şi împotriva unor articole, care prevăd unele drepturi minorităţilor, aflate în vigoare de 17 ani.
“Nimeni nu a obiectat în ultimii 17 ani împotriva prevederii legale, care permite consilierilor locali să ia cuvântul şi în limba lor maternă în cursul şedinţelor în localităţile unde ponderea minorităţii respective depăşeşte 20 de procente. De asemenea, nimeni nu a contestat obligaţia de a angaja în posturi de relaţii cu publicul persoane care cunosc limba minorităţii, în localităţile unde ponderea minorităţii respective este mai mare de 20%. Aceste prevederi figurează în formulări identice, cuvânt cu cuvânt în Codul administrativ şi în Legea nr. 215/2001, dar preşedintele, care aparţine de o minoritate naţională, obiectează împotriva reglementărilor respective şi le atacă la Curtea
Constituţională” – a explicat liderul grupului parlamentar UDMR din Senat.
Attila Cseke, care a fost membru şi în comisia specială care a elaborat Codul, a precizat: în decursul sesiunii parlamentare anterioare UDMR a acţionat în vederea asigurării drepturilor
minorităţilor. În virtutea Codului adoptat, drepturile minorităţilor nu ar fi ştirbite nici măcar în localităţile, unde ponderea maghiarilor s-a diminuat între timp, în plus şi amplasare plăcuţelor bilingve cu denumirile străzilor şi pieţelor ar fi posibilă.
“Toate acestea figurează în numeroase acorduri şi tratate internaţionale ratificate de România şi chiar şi printre recomandările Consiliului Europei. Însă, în opinia şefului statului, în România nu este nevoie de asigurarea utilizării limbilor minorităţilor, mai mult, chiar şi drepturile stipulate de 17 ani de lege ar trebui restrânse. În opinia UDMR, aceasta este o abordare inacceptabilă şi inexplicabilă” – a precizat liderul grupului parlamentar UDMR din Senat.
Conform sesizării de neconstituţionalitate publicate pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a atacat toate prevederile care reprezintă un progres faţă de drepturile de folosire a limbii materne stipulate în Constituţie, sau le interpretează pe acestea într-o manieră permisivă. În cazul în care Curtea Constituţională a României ar accepta argumentele preşedintelui, comunitatea maghiară şi-ar putea pierde drepturile deja dobândite, astfel inscripţiile bilingve ar trebuie eliminate
în localităţile unde ponderea populaţiei minoritare a scăzut sub 20 de procente, iar consilierii locali şi judeţeni ar trebui să vorbească doar în limba română la şedinţele de consiliu chiar şi în
Ţinutul Secuiesc, locuit preponderent de maghiari.
