Home Dezvaluiri Război Băsescu-Năstase pe net

Război Băsescu-Năstase pe net

0

Război între fostul președinte Traian Băsescu și fostul premier Adrian Năstase. Cei doi își aduc acuzații pe internet. Postările celor 2:

REPLICA LUI TRAIAN BĂSESCU Adrian Năstase rămâne tot un om chinuit de laşitate.
În ce mă priveşte, îmi asum integral toate actele de guvernare în care am fost implicat până în Aprilie 2000 când am intrat în campania pentru Primăria Capitalei.
Oare ce-l nelinişteşte aşa de tare pe Adrian Năstase ori de câte ori se vorbeşte despre privatizarea PETROM. N-am să mai explic eu, pentru că sunt acte oficiale care demonstrează motivele de nelinişte ale omului care stă în Zambaccian dar îşi ţine ouăle la Cornu .
1.HG 556-2002 semnată de Adrian Năstase care stabileşte Strategia de privatizare care începe cu SNP PETROM şi care continuă cu zeci de alte companii din energie şi industrie;
2.HG 924-2003 semnată de Adrian Năstase care stabileşte condiţii „speciale” de privatizare a SNP PETROM ;
3.Pe 23 Iulie 2004 se semnează contractul de privatizare a PETROM cu OMW;
4.HG 1090-2004 semnată de Adrian Năstase care aprobă contractul de privatizare a PETROM cu OMW Austria în condiţii absolut ticăloase.
5. În Noiembrie 2004 majoritatea PSD din Parlament aprobă contractul de privatizare a PETROM, prin lege. Adrian Năstase răsuflă uşurat. A reuşit să aprobe un mare furt prin lege. Mai avea câteva zile şi se vedea Preşedinte al României. Vorba lui Iohannis, GHINION ! A venit unul de la Primăria Capitalei şi l-a bătut. Şi când te gândeşti că el săracul îşi pregătise mandat de 5 ani.
Că Adrian Năstase este un om laş care nu-şi asumă propriile fapte, am văzut cu ocazia condamnării, dar niciodată n-am crezut că un fost premier poate fi atât de laş încât să nu-şi asume acte din propria guvernare, acte care se află în Monitorul Oficial
REPET, problema României nu este că s-a privatizat, problema este cum s-a privatizat..
PS-Pentru cei care doresc să constate care a fost activitatea mea legat de programul PSAL 1 cu BIRD, îi rog să consulte HG 363 şi 364 din 1998, HG 374 din 1999, HG 456,1014 şi 1016 din 2000 cu următoarele precizări aşa cum ele rezultă şi din actele normative menţionate : am avut rolul de a coordona ministerele şi alte instituţii pentru îndeplinirea programului asumat de guvern şi nu am substituit autoritatea miniştrilor şi a şefilor celorlalte instituţii implicate în realizarea programului. Oricum, ca orice PSD-ist, Adrian Năstase are o explicaţie: Băsescu e de vină!

ACUZAȚIILE LUI ADRIAN NĂSTASE:Basescu, a venit vremea sa pleci in Costa Rica(si cateva detalii pentru cartile de istorie)

Vreau sa retineti, din Memorandumul publicat de mine, ce si cum dorea sa reformeze „capitalistul” Basescu   industria si bancile romanesti (pe modelul flotei comerciale).

In calitate de responsabil din partea guvernului Radu Vasile si apoi Mugur Isarescu pentru programul PSAL 2, el s-a angajat la  „privatizarea”  celor mai mari  63 de  societati din economia tarii, lasand in urma sa obligatii extrem de greu de indeplinit de catre statul roman in perspectiva negocierilor cu Uniunea Europeana. Iata lista acestor societati:

ALRO SA Slatina

ALPROM SA Slatina

SIDEX Galati

HIDROMECANICA Brasov

ELECTROPUTERE Craiova

ROMVAG  Caracal

ANTIBIOTICE Iasi

TRACTORUL Brasov

ROTEC Buzau

CORD Buzau

FORTUS Iasi

SANTIERUL NAVAL Constanta

CMB Bocsa

REAL Pleasa

SIDERMET Calan

CUG Cluj

ELSID Titu

INDUSTRIA SARMEI Campia Turzii

FAUR Bucuresti

SUBANSAMBLE AUTO  Sf Gheorghe

MECANICA Marsa

ROCAR Bucuresti

TIMPURI NOI  Bucuresti

UZTEL  Bucuresti

UZUC Ploiesti

PETROUTILAJ Campina

GRIRO Bucuresti

VIROMET Victoria

CAROM Onesti

UZINELE SODICE Govora

COLOROM Codlea

BICAPA Tarnaveni

ARGESANA Pitesti

MOLDOSIN Vaslui

CORAPET Corabia

TEROM Iasi

ROMTENSID Timisoara

COST Targoviste

ARO Campulung

VULCAN Bucuresti

RULMENTUL Brasov

UCM Resita

LUGOMET Lugoj

NICOLINA Iasi

MECANICA Negresti Oas

F.S.R. Rasnov

URBIS Bucuresti

OPTICA Timisoara

TEHNOFRIG Cluj

ELECTROTURRIS Turnu Magurele

BIOSIN Calafat

ELECTRONICA Bucuresti

ROFEP Urziceni

SINTER Azuga

EXFOR  Bucuresti

POIANA Brasov

CELHART DONARIS Braila

CLUJANA Cluj-Napoca

I.U.G. Craiova

ROMAN Brasov

NITRAMONIA Fagaras

SIDERURGICA Fagaras.

Puteti adauga aici si toate bancile romanesti.

 

Cateva cuvinte despre Contractul Bechtel.   Contractul cu firma Bechtel s-a incheiat cu credinta ca firma care construise autostrada din Croatia, pana la Dubrovnik, va asigura finantarea acestui proiect, care era important pentru a asigura un coridor de transport de la portul de containere de la Constanta, la Bucuresti si apoi, prin Transilvania, avand o intelegere cu premierul Ungariei, care a asigurat constructia tronsonului de legatura pana la Bors. N-aveam de unde sa stiu  ca acest proiect va fi sabotat prin relatia speciala a lui Basescu cu un vicepresedinte al BEI (primul oaspete strain al lui Basescu, in 2005, la Cotroceni), care dorea un alt traseu pentru autostrada si nici ca Basescu va bloca acest proiect timp de aproape doi ani, in 2005-2006, pentru a verifica daca nu s-au dat comisioane  membrilor guvernului PSD. Nu s-au gasit nereguli, dar in felul asta costurile au crescut de trei ori si proiectul a fost sabotat.

Iata dovada in una una din telegramele WikiLeaks, transmisă de misiunea de la Bucuresti, din care se poate intelege mai bine felul in care a fost sabotat, de regimul Băsescu, contractul incheiat cu firma Bechtel. Mai intâi, câteva fragmente din alte telegrame ale ambasadei americane (tot din sursă WikiLeaks):

Ambasada este la curent cu două proiecte americane de investitii care ar putea fi afectate de climatul politic instabil. In special, efortul Bechtel de a primi plata pentru lucrările efectuate la autostrada Transilvania va deveni tot mai anevoios” (Telegrama 001511);

„In ceea ce priveste partea negativă, guvernul intârzie indeplinirea unor obligatii contractuale cu firmele americane…Cel mai mare proiect câstigat de o firmă americană in această tară a fost grevat de revizuiri contractuale succesive si intârzieri de plăti. In acest context, proiectul de infrastructură rutieră in valoare de 2,5 miliarde de dolari (!!!) al companiei Bechtel care isi propune să lege regiunea central-sudică a României de granita cu Ungaria, aproape că a fost intârziat până la limita anulării, timp de câteva luni” (Telegrama 000548 din 4 martie 2005, pentru pregătirea agendei de convorbiri a presedintelui Băsescu la Washington).

Iată acum si traducerea telegramei din 2007:

„07BUCUREȘTI212 / 2007-02-26 (…)

| Ambasada București ->

C O N F I D E N Ț I A L SECȚIUNEA 01 DIN 03 BUCUREȘTI 000212
(…)
STATE FOR EUR/NCE – AARON JENSEN
(…)
TAGS: ECON, ENIV, PREL, RO
SUBIECT: ÎNTREVEDEREA AMBASADORULUI CU MINISTRUL TRANSPORTURILOR REFERITOARE LA CONTRACTUL PRIVIND AUTOSTRADA BECHTEL: ACEEAȘI MELODIE, ALȚI INTERPREȚI
REF: BUCHAREST 0144
(…)
1. (C) Sumar: Eforturile Bechtel de a construi o autostradă în România sunt încă afectate de obstrucționismul și incapacitatea (sau lipsa de voință) de a înțelege fundamentele contractului. Cea mai recentă întrevedere a ambasadorului cu ministrul Transporturilor a arătat că unele dintre nemulțumirile referitoare la Bechtel există doar în mintea sa și în cea a Primului Ministru. Avem temerea că asupra Bechtel ar putea continua un ”control” guvernamental scandalos. Și ambasada ar putea deveni un sac de box, promovând limitele politice ale Primului Ministru care își manifestă ”duritatea” față de un contract cu o companie americană sau care se dă bine pe lângă Uniunea Europeană, cea care s-a opus dintotdeauna contractului Bechtel. Finalul Sumarului.

2. (C) După o declarație foarte brutală a Primului Ministru către ambasador săptămâna trecută (vezi Reftel), conform căreia Guvernul României ia în calcul ruperea contractului de mai multe miliarde de dolari privind construcția unei autostrăzi din cauză că Bechtel nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, ambasadorul, cu concursul Bechtel, a dorit o întrevedere cu ministrul Berceanu, pentru a vedea viziunea sa în legătură cu respectivul proiect și pentru a găsi o rezolvare la dezacordurile majore dintre Guvernul României și Bechtel.Ambasada notează că Primul Ministru și-a declarat public nemulțumirea în legătură cu contractul Bechtel, citând conversația pe care a avut-o cu ambasadorul pe această temă (ambasada considerând discuția confidențială, prin natura sa).
3. (C) Reprezentanții Bechtel și șeful Secției Economice l-au însoțit pe ambasador la întrevederea din 16 februarie, iar ministrul Berceanu a convocat experții ministerului, inclusiv oficiali ai CNADNR, ”partea contractantă” și partener al Guvernului României în relația cu Bechtel. Ministrul Berceanu a început discuția arătând că a pus accentul pe planurile de dezvoltare care vizează construirea de autostrăzi în România. Inclusiv cu fonduri UE. Are o agendă ambițioasă privind acest tip de construcții. Dorește să reconstruiască România. Apoi ministrul Berceanu a criticat ritmul lent al lucrărilor la proiectul Bechtel. A spus că, deși se înțelege că au existat unele modificări în etapele proiectului datorate renegocierii contractului în cursul anului trecut, el este preocupat că termenul de finalizare al autostrăzii, respectiv 2013, nu poate fi respectat. Berceanu și-a continuat pe larg expunerea referitoare la problemele autostrăzilor, susținând că Bechtel nu a cheltuit toată suma bugetată pentru 2006, ceea ce îl îndreptățește să se îndoiască de faptul că această companie ar putea să cheltuiască toate fondurile alocate pentru 2007 (120 milioane de euro). Berceanu a întrebat cum va putea fi posibil, în acest ritm, ca autostrada să fie finalizată până în 2013? A spus că Guvernul României trebuie să știe dinainte, chiar cu un an în avans, ce lucrări se vor face, pentru a putea asigura finanțarea. Solicitarea principală a părut să fie ca Bechtel să-i dea asigurări în scris că va finaliza proiectul la timp, în 2013, pentru ca România să garanteze finanțarea lucrărilor.
4. (C) Ambasadorul, după ce și-a coordonat mesajul cu reprezentanții Bechtel, a prezentat succint motivele pentru care a venit să se întâlnească cu ministrul, alături de reprezentanții Bechtel:
– a arătat că a primit un mesaj contondent de la Primul Ministru și că s-a angajat către acesta să se vadă cu ministrul Berceanu pentru a înțelege problemele specifice pe care Guvernul României le are în legătură cu contractul Bechtel.
– deși nu este un negociator pentru Bechtel, dorește să fie găsită o soluție pentru continuarea contractului.
– dorește ca părțile să discute pentru a-și rezolva problemele.
– a notat, totuși, că Guvernul României trebuie să ofere Bechtel ceea ce are nevoie pentru a-și putea finaliza lucrările, aceasta însemnând materiale, teren și bani.
– în sfârșit, ambasadorul a arătat că Bechtel i-a spus că lucrările pe anul în curs sunt mult avansate față de plan și că Bechtel este extrem de încrezător că va putea finaliza proiectul la timp.
5. (C) În schimbul de replici care a urmat între ministrul Berceanu, ambasador și reprezentanții Bechtel, a devenit rapid clar că ministrul Berceanu nu era bine informat în legătură cu contractul sau cu conținutul și obligațiile acestuia. Conversația dintre reprezentanții guvernului român și Berceanu (în limba română) pentru a clarifica argumentele și a-și oferi informații între ei în legătură cu contractul a durat aproximativ cam cât a durat schimbul de opinii dintre partea română și ambasador.
Ministrul Berceanu a fost vizibil (și audibil) nemulțumit de staff-ul său și a părut confuz.
6. (C) La acest moment, Bechtel nu a dorit să continue atacul, de vreme ce partea română își găurise propriile argumente și nemulțumiri. Bechtel și-a arătat amabilitatea de a revizui planurile pentru autostradă, în special cele legate de calendarul execuției unor secțiuni, pentru a răspunde îngrijorărilor părții române.
Bechtel i-a spus ministrului că face doar ceea ce și-a asumat prin contractul revizuit. De asemenea, Bechtel a reamintit părții române că, în conformitate cu forma revizuită a contractului, i-a fost retrasă responsabilitatea de a desena traseul autostrăzii și că, în lipsa planurilor, Bechtel nu poate lucra.
7. (C) La finalul întrevederii, ministrul Berceanu, vizibil stânjenit pentru confuzia sa și a staff-ului său în privința contractului, și-a cerut scuze. A declarat că dorește să fie ”personal și direct” implicat în proiect. Exprimând în engleză ceea ce spusese staff-ului său în română, Berceanu a spus că este responsabil pentru a face acest proiect să funcționeze. Și-a declarat disponibilitatea de a se întâlni cu Bechtel cât mai curând pentru a discuta mai multe chestiuni tehnice. Ambasadorul a încheiat întrevederea cu invitația adresată lui Berceanu de a veni la el dacă sunt probleme cu contractul, astfel încât acestea să fie rezolvate fără a le lăsa să se transforme în resentimente (sau mesaje de nemulțumire din partea Primului Ministru).
8. (C) Deși ambasada a considerat întrevederea ca un pas pozitiv, un telefon ulterior dintre ambasador și Primul Ministru a arătat că PM rămâne nemulțumit de contractul Bechtel și că Guvernul României solicita companiei Bechtel, în continuare, revizuirea contractului și acordul de a plăti penalități pentru întârzierea lucrărilor.
Primul Ministru a cerut o întrevedere, în cel mai scurt timp posibil, a ambasadorului cu el și cu ministrul Berceanu, fără prezența Bechtel. Un reprezentant al Bechtel a comunicat ambasadei la 23 februarie că un membru de nivel înalt al PNL l-a avertizat că Primul Ministru va folosi următoarea întrevedere cu ambasadorul pentru a critica din nou proiectul și pentru a impune ”măsuri severe”.
9. (C) În ultimele două zile, intențiile reale și viziunea Guvernului României în legătură cu contractul au devenit și mai de neînțeles, prin alte declarații publice ale ministrului transporturilor Berceanu. Presa a citat că ministrul, așa cum declarase anterior, a realizat că Guvernul României nu poate ieși din contract, dar că acesta este nociv pentru România. Alte articole de presă menționează că Bechtel negociază cu Guvernul României un nou calendar al lucrărilor și că face propuneri în legătură cu finanțarea necesară. Între timp, ministrul adjunct al transporturilor a declarat presei, în această săptămână, că realizarea autostrăzii ar putea fi întârziată cu un an (2014) și că Bechtel trebuie să realizeze planurile pentru reorganizarea calendarului lucrărilor.
Comentariu
10. (C) Întrevederile cu Primul Ministru și ministrul transporturilor, conversația telefonică ulterioară dintre Primul Ministru și ambasador și zvonurile care circulă în legătură cu furia continuă a Primului Ministru față de acest contract, ar putea fi interpretate ca exemple de cât de dezorganizați și prost informați sunt decidenții Guvernului României în privința managementului proiectelor. Dacă într-adevăr așa stau lucrurile, ambasadorul ar putea ajuta Bechtel să rezolve neînțelegerile și să atenueze efectele, asupra proiectului Bechtel, ale managementului de tip ”stove-piped” din cadrul Guvernului României, unde un minister nu comunică cu un altul la nivelul funcțiilor medii. Însă Guvernul României nu a urmat sfatul repetat al Bechtel și al ambasadei de a crea o echipă integrată de profesioniști care să administreze proiectul. Din păcate pentru Bechtel, această realitate face din el, în cazul cel mai bun, un „Guineea pig” al contractorilor de proiecte mari în România și va continua să sufere consecințele acestui experiment.
11. (C) Din păcate, alte forțe ar putea lucra pentru eșecul proiectului autostrăzii Bechtel. Decizia Primului Ministru de a critica public contractul Bechtel și solicitarea sa de a se întâlni din nou, în privat, cu ambasadorul, pe tema contractului, pare a fi un efort de a pune în cârca SUA sarcina de a veni cu soluții care par, cele mai multe, fabricate de Guvernul României. Primul Ministru ar putea folosi această chestiune pentru a-i pedepsi pe partenerii de coaliție (Partidul Democrat – PD) care susțin proiectul autostrăzii căci trece prin bastionul lor de la Cluj, al cărui primar, Emil Boc, este șeful PD. Dat fiind nivelul luptelor dintre tabere și comportamentul lipsit de onestitate din politica românească în acest moment, ambasada nu poate exclude aceste scenarii sumbre.
Mai mult, facțiunea pro-UE din cadrul Guvernului României ar putea dori să-și demonstreze fidelitatea față de UE în această chestiune, poate chiar să pună la cale o nouă licitație a contractului pentru a permite companiilor europene să participe.
12. (C) Bechtel este încă îngrijorat de fluxul de bani din partea Guvernului României (proiectul trebuie finanțat de Guvernul României prin credite externe). Dacă problema banilor și a plăților la timp nu va fi rezolvată, Bechtel ar putea fi obligată să oprească din nou lucrările. Un nou deadline se profilează la orizont pentru plata, de către Guvernul României, a unei sume substanțiale către Bechtel (începutul lui martie). Dacă banii nu vor veni, utilajele se vor opri. Aceasta ar putea oferi Guvernului României încă o scuză (nejustificată) pentru a ataca Bechtel sau, și mai rău, pentru a anula contractul.
13. (C) Ambasada va continua să monitorizeze situația îndeaproape și va oferi asistență corespunzătoare Bechtel, pentru a se asigura că acest contract se va realiza. Totuși, ambasada este înclinată să refuze orice alte întâlniri cu oficiali ai Guvernului României dacă nu sunt prezenți și oficiali al Bechtel, pentru a întări astfel mesajul că Guvernul României trebuie să negocieze cu partenerul său de afaceri, Bechtel. Ambasada va reitera, și public dacă va fi necesar, că nu este parte în contract dar că guvernul SUA susține ferm respectarea contractelor legal încheiate, ca fundament al sistemului economiei de piață.
TAUBMAN”

 

Poate  ca ar fi util insa ca o comisie de ancheta parlamentara sa verifice si  de ce contractul cu firmele Vinci si Aktor, pentru construirea autostrazii Comarnic-Brasov, negociat in 2004, nu a mai fost finalizat… (Mincinosul national afirma ca doream acea autostrada ca sa ajung mai repede la Cornu desi chiar si un marinar stie ca localitatea Cornu se afla INAINTE de Comarnic)

In ceea ce priveste privatizarea PETROM, acest mare sarlatan care este Basescu, se preface ca nu-si mai aduce aminte  de faptul ca angajamentul de privatizare, cu peste 50%, a Petrom, la fel ca si a sistemului bancar romanesc, a distributiilor de gaze si de energie, a fost semnat de EL INSUSI, in calitate de  ministru, coordonator al programului PSAL, cu Banca Mondiala, in 1998-2000 (Vezi HG 202/1998,  HG 362/1998, HG 363/1998, HG 374/1999, HG 456/2000). Angajament care a devenit si o conditionalitate in relatia cu UE.  Referitor la privatizarea Petrom, o comisie senatoriala de ancheta a prezentat un raport care poate fi consultat public.

Privitor la prescriptie, cred ca cel mai bun exemplu il reprezinta Dosarul „Flota”. Iar vasul de containere „Ro-Ro”, care se plimba prin Mediterana, este o dulce aducere aminte.

Despre rezultatul celor doua mandate de presedinte ale lui Basescu, nu are rost sa mai vorbim. Ele  vor ramane in cartile de istorie doar prin sutele de protocoale dintre serviciile de informatii si justitie si prin abuzurile savarsite in acel deceniu blestemat.

Ad

Exit mobile version