Drepturile minorităţilor naţionale din România sunt protejate de un cadru juridic şi politic solid, însă viitorul drepturilor lingvistice ale minorităţilor din România este incert, a declarat marţi organismul de protecţie a minorităţilor din cadrul Consiliului Europei (CoE), format din 46 de membri, cu sediul la Strasbourg, transmite agenția maghiară de știri MTI.
În raportul său, comitetul consultativ al Convenţiei-cadru a Consiliului Europei pentru protecţia minorităţilor naţionale (FCNM) a afirmat în primul rând că cele 20 de minorităţi naţionale recunoscute în România primesc un sprijin financiar “generos” pentru a-şi promova şi proteja cultura şi că li se garantează participarea în organismele de decizie politică.
Raportul subliniază totodată: o serie de probleme trebuie abordate, cum ar fi incertitudinea cu privire la garantarea în viitor a dreptului utilizării limbilor minorităţilor, discriminarea romilor în învăţământ, precum şi investigarea şi sancţionarea abuzurilor comise de poliţie împotriva minorităţilor naţionale.
Raportul afirmă că recensământul din 2021 a înregistrat o scădere a numărului de persoane aparţinând minorităţilor naţionale. Această scădere, potrivit experţilor, conduce la incertitudine cu privire la punerea în aplicare în viitor a dreptului de a utiliza limbile minorităţilor în administraţia publică, în faţa instanţelor şi pe indicatoarele publice, întrucât – reamintesc autorii raportului – condiţia exercitării drepturilor lingvistice într-o localitate este ca proporţia persoanelor aparţinând minorităţii naţionale să nu scadă sub 20%. Grupul de experţi a cerut autorităţilor române să fie precauţi în aplicarea pragului de 20%, în locul căruia a sugerat folosirea unei cifre absolute. De asemenea, experţii şi-au exprimat regretul faţă de faptul că Guvernul României nu a aprobat nici până astăzi utilizarea formularelor administrative bilingve, aşa cum prevede legislaţia în vigoare.
Grupul de experţi a recunoscut că sistemul de învăţământ în limbile minorităţilor este în continuare funcţională, însă există un deficit de profesori în cazul anumitor limbi. Potrivit experţilor, autorităţile române competente au depus eforturi pentru a îmbunătăţi prezentarea minorităţilor naţionale în materialele educaţionale şi oferă informaţii cu privire la culturile minoritare şi despre Holocaust. Cu toate acestea, autorităţile trebuie să facă mai mult pentru a creşte gradul de conştientizare a istoriei minorităţilor romă şi evreiască şi pentru a îmbunătăţi situaţia actuală a acestor grupuri, au subliniat experţii.
În cele din urmă, raportul remarcă faptul că autorităţile române investesc sume considerabile în promovarea dialogului intercultural. Autorii precizează că, deşi antisemitismul, şi în special ostilitatea împotriva romilor persistă, majoritatea covârşitoare a populaţiei româneşti nu percepe o distanţă între români şi maghiari la nivel individual. La nivel politic însă mai multe evenimente au declanşat polemici aprinse cu privire la interpretarea diferită a istoriei şi despre utilizarea steagurilor şi imnurilor – a precizat în raportul său organismul de protecţie a minorităţilor din cadrul CoE.