Radio France Internationale despre ce urmează marţi la JAI: MĂSURI EXTREME

0
465

Miniștrii UE de interne ar putea decide, marți 22 septembrie, introducerea de cote minime obligatorii de refugiaṭi pe care o bunᾰ parte din statele membre să îi accepte. Ei ar putea de asemenea să impună sancṭiuni financiare pentru statele care refuzᾰ decizia UE. România este direct vizatᾰ. Aceste detalii sunt puse la punct de ambasadorii UE la Bruxelles înaintea reuniunii ministeriale.

Măsurile propuse sunt extreme, spune RFI.

Dar vestea bună este că acum se vorbeşte de cote minime obligatorii, dar cu sancţiuni financiare.

  • Relatare a corespondentului Radio France Internationale la Bruxelles, Mihaela Gherghișan

Tᾰrile care se vor opune unei decizii a UE de a primi migranṭi ar putea plᾰti 6500 euro pentru fiecare om refuzat. Este propunerea dezbᾰtutᾰ în aceste ore la Bruxelles.

În mod normal , un stat care se angajeazᾰ sᾰ accepte sᾰ  împartᾰ cu celelalte aceastᾰ responsabilitate primeṣte 6000 euro pentru fiecare migrant. În caz contrar, deci, plᾰteṣte mai mult decât ar fi luat.

O altᾰ propunere, cea a Comisiei Europene, de o amendᾰ de 0,002% din PIB nu a fost reṭinutᾰ, ceea ce ar fi redus posibila „amendă” a României la jumᾰtate.

UE se gândeṣte ṣi la impunerea de cote minime sub care o ṭarᾰ nu poate coborî atunci când negociazᾰ câṭi migranṭi primeṣte.

Mᾰsurile sunt extreme deoarece situaṭia este extremᾰ.

Trebuie amintit cᾰ nu toate cele 28 de state UE participᾰ la schema de redistribuire. Trei dintre ele (Italia, Grecia si Ungaria) au prea mulṭi migranṭi,  iar Marea Britanie, prin legea UE, participᾰ doar dacᾰ vrea. Irlanda are acelaṣi statut, dar a anunṭat cᾰ va participa, la fel ṣi Danemarca care în mod normal, tot prin lege, n-avea obligaṭia s-o facᾰ.

Potrivit noilor calcule, României i-ar reveni 2475 de migranţi: 1890 din Grecia şi 585 din Italia ( peste cei deja acceptaţi în iulie care erau 1750).

Preṣedinṭia luxemburghezᾰ a UE încearcᾰ obṭinerea unui  consens în dosarul redistribuirii migranṭilor. Majoritatea statelor membre sunt pentru, inclusiv cele care în mod normal erau scutite de acest exerciṭiu.

În cazul în care se ajunge la vot, cum doar majortatea calificatᾰ este necesarᾰ, decizia trece fᾰrᾰ probleme. Din punct de vedere tehnic totul ar fi perfect. Din punct de vedere  politic însᾰ, o serie de ṭᾰri s-ar trezi izolate.

Este cazul României, al Cehiei, al Slovaciei ṣi altor nou venite în club care sunt împotriva preluᾰrii altor migranṭi din Grecia, Italia ṣi Ungaria. Ele au acceptat deja în luna iulie un numᾰr de migranți aflaṭi în Italia ṣi Grecia ṣi nu vor sᾰ accepte nimic în plus.

De aceea, se vorbeṣte despre sancṭiuni. Acestea nu sunt încᾰ clar puse la punct, ambasadorii negociazᾰ mai departe diferiṭi termeni.

Aranjamente practice

UE se gândeṣte la tot, în mod pragmatic. Un text aflat acum în lucru aratᾰ cᾰ se va decide ṣi o limitare a accesului migranṭilor la beneficii sociale în statul membru unde au fost primiṭi. Legea europeanᾰ se va aplica, se spune în document.

Ea poate fi destul de flexibilᾰ însᾰ. Belgia se gândeṣte sᾰ acorde beneficii migranṭilor doar dupᾰpatru ani de ṣedere.

Apoi, trebuie împiedicate aṣa numitele „fluxuri secundare”, adicᾰ sᾰ fie prevenitᾰ plecarea unui migrant dintr-un stat unde a primit acte de ṣedere într-un altul, unde el ar fi ilegal. Pentru asta, statul membru gazdᾰ trebuie sᾰ îl verifice periodic.

Dacᾰ totuṣi el pleacᾰ, va fi „repatriat” imediat ce este prins ṣi asta pe banii statului gazdᾰ. Dacᾰrefuzᾰ sᾰ se întoarcᾰ, migrantul va fi „forṭat” s-o facᾰ.