UE este pe cale sᾰ revizuiascᾰ acum bugetul pentru 2017 în diferite domenii de acṭiune iar decizia actualᾰ poate fi luatᾰ drept o contribuṭie binevenitᾰ a ṭᾰrilor de est la rezolvarea crizei migraṭiei. In treacᾰt fie spus, ele nu au excelat pâna acum în acest sens.
Unele voci vorbesc despre o pedeapsᾰ pentru estici fiindcᾰ au fost atât de puṭin solidari cu restul europenilor.
Ungaria ṣi Slovacia mai ales s-au evidenṭiat dînd în judecatᾰ Comisia Europeanᾰ pentru modelul imaginat de repartizare a migranṭilor aflaṭi pe teritoriul UE.
Drept urmare, ministrul luxemburghez de externe Jean Asselborn a cerut acum excluderea temporarᾰ sau definitivᾰ a Ungariei din UE.
Fondurile pentru gestiunea crizei migraṭiei cresc deci cu un sfert anul viitor, ajungînd la 5.2 miliarde de euro. Ele vor servi la întᾰrirea pazei frontierelor externe UE , la reinstalarea refugiaṭilor care provin din Liban ṣi Turcia ṣi la integrarea migranṭilor pe piaṭa muncii europene.
Statele din estul europei au fost de acord cu acest scenariu, cu toate ca pentru ele asta înseamnᾰ cᾰ trebuie sᾰ reducᾰ cheltuielile în domenii ca cercetarea ṣi agricultura.
Ministrul român al agriculturii Achim Irimescu a explicat însᾰ pentru RFI cᾰ situaṭia se poate redresa întrucât ne aflᾰm în cadrul financiar 2014-2020, dar fondurile pot fi atrase pâna în 2023 (regula de n+3).
Au fost alese transferuri de fonduri cᾰtre migraṭie de la coeziune ṣi dezvoltare ruralᾰ întrucât în aceste domenii banii sunt anevoie deblocaṭi de Bruxelles, programele fiind mari ṣi greu de pus pe picioare.
Asta face ca de multe ori fondurile sᾰ ramânᾰ neatinse perioade lungi de timp. UE a decis astfel sᾰ le foloseascᾰ acolo unde este nevoie imediatᾰ, în aṣteptarea programelor care sᾰ le tragᾰ în scopul lor iniṭial.
In plus, acum Comisia European pregᾰteṣte o revizuire a cheltuielilor pentru anul viitor, unele sectoare pot astfel sᾰ-ṣi vadᾰ fondurile crescînd.