Decizia Curții Constituționale poloneze de a acorda întâietate dreptului național şi nu celui european pune UE într-o dificultate fără precedent. Polonia refuză să se conformeze de facto valorilor fundamentale ale clubului comunitar și nimic n-o poate aduce acum înapoi pe drumul european. Se spune că prin această decizie și recidivă a Poloniei, țara respinge de facto UE și valorile acesteia și prin urmare nu mai este membră a clubului. Dar situația este cu mult mai complicată fiindcă UE nu se poate desface de un stat membru decât dacă acesta o cere explicit, cum a fost cazul Marii Britanii. Or nimic nu indică acum că Varșovia sau poporul polonez ar dori o ieșire cu adevărat din UE. Iar atât timp cât Varșovia nu-l cere, „Polexit” nu se poate petrece. Prin urmare, Polonia este și rămâne membru UE. Ce poate face UE pentru a o îndupleca? Construcția comunitară europeană se bazează pe valori și principii comune, dar și pe încredere. Prin urmare UE nu deține elemente constrângătoare decât înainte ca un stat să devină membru, nu și apoi, spune într-un comentariu Radio France Internaționale.
CE SUSȚINE RFI:
Tot ce poate face acum Comisia Europeană – spre care se întorc și Parlamentul European și statele membre – este să refere din nou cazul Curții Europene de Justiție a cărui jurisdicție Polonia o pune sub semnul întrebarii.
De altfel, decizia Curții Europene din 8 septembrie de a amenda Polonia retroactiv pentru nerespectarea statului de drept (referire făcută la decizia anterioară a Curții din 14 iulie) nu s-a soldat cu niciun rezultat.
Amenda nu a fost încă stabilită, dar nici când va fi, adică în 12 octombrie , Polonia nu are de gând s-o ia în seamă sau să o plătească.
Statele membre și Parlamentul European pun presiuni pe Comisie să aplice principiul condiționalității, adică să lege aplicarea planului de redresare polonez de respectarea statului de drept. Bani pentru valori, prin urmare.
Intr-adevăr, Comisia a luat în calcul această posibilitate iar planul polonez, care ar fi trebuit aprobat la Bruxelles până în 30 septembrie se află tot în „discuții”.
Dar Polonia a explicat deja că șantajul nu merge și că la o adică se lipsește de cele 36 de miliarde de euro care îi sunt alocate. Varșovia a refuzat și banii din fondul de tranziție justă, care ar fi ajutat la trecerea de la energiile poluante la cele verzi întrucât nu aderă la obiectivele ecologice ale UE.
Prin urmare, Bruxelles care spune acum că analizează juridic problema, de fapt trage de timp fiindcă nu are soluție.
Surse europene ne spun că decizia din 7 octombrie a Curții Constituționale nu este gravă în sine, „totul este să vedem ce intenționează guvernul să facă cu această decizie”.
Se speră deci într-o negociere politică, dacă decizia Curții Constituționale nu este publicată în Monitorul Oficial în următoarele 30 de zile. Altfel, atât viitorul Poloniei cât și stabilitatea UE sunt puse în pericol.
Dar PiS și Bruxelles nu negociază, guvernul lui Mateusz Morawiecki- pilotat de Jaroslav Kaczynski și susținut de guvernele anti europene din Ungaria și Slovenia – a închis de mult ușa negocierilor.
