Casa Christian Dior își însușește ia românească, iar statul tace, afirmă Radio France Internaționale.
În prezent nu există niciun muzeu, în România, care să onoreze ia așa cum ar trebui și să o așeze la loc de cinste. Este sustrasă, la propriu, de marii creatori de modă, de case celebre din lumea întreagă, care, o regândesc și o vând pentru sume greu de pronunțat, mai spune RFI.
RFI a difuzat un interviu cu Andreea Diana Tănăsescu, fondatoarea comunității La blouse roumaine și președinta Asociației La blouse roumaine IA.
FRAGMENT DIN INTERVIU:
RFI: Puteți să ne ajutați și cu alte nume cunoscute, case celebre care și-au însușit ia românească?
Andreea Diana Tănăsescu: „Una dintre cele mai cunoscute probleme se referă la casa Christian Dior care a preluat, în colecția din 2017, nu ia ci cojocul din Beiuș, Bihor. La preluat 1/1, l-a și stilizat un pic. Un cojoc din Bucovina, fără să dea creditul necesar. Dar, această practică a dus la o reacție din partea comunităților care, au recuperat tehnica realizării cojoacelor, tocmai pentru a arăta casei Dior că tradiția nu a murit în România. Poate doar mai doarme câteodată”.
RFI: Casa Christian Dior a retras din vânzare propia creație?
Andreea Diana Tănăsescu: „Nu, nu au retras. Am aflat însă, cu surprindere, că în colecția din acest an, că au dat credit României, pe o zonă de broderie și de dantelă tradițională românească. Şi ne-am bucurat foarte mult. E un semn”.
RFI: Statul român a intervenit vreodată într-o astfel de chestiune sau doar asociația dumneavoastră a intervenit?
Andreea Diana Tănăsescu: „Nu, statul român nu a intervenit niciodată. Au fost declarații politice, la un moment dat, dar nu a fost o intervenție a statului în acest subiect. Spre deosebire de alte țări. Aș putea să amintesc cazul Mexicului care se confruntă cu același fenomen. Ministra Culturii de acolo este foarte vocală, la fel și parlamentarii de acolo. Discuțiile cu marile branduri se soluționează prin intermediul unor campanii de comunicare foarte puternice. Multe case își retrag obiectele și încep să lucreze cu comunitățile de artizani din Mexic”.
RFI : Concluzia ar fi că România nu își susține produsul, creația, în plan internațional dar și nici local”.
Andreea Diana Tănăsescu: „Da, pentru că, după ’89, acest domeniu a fost lăsat deoparte, nu a mai existat niciun interes în a susține un produs local, autohton. Sper ca de astăzi lucrurile să se schimbe. Căci există, deja, un angajament al statului român în a proteja un element atât de important de patrimoniu cultural imaterial. Noi vom rămâne atenți ca acest angajament să fie respectat, comunitățile să fie susținute și să fie creat un mediu propice pentru practicarea acestui meșteșug, pentru susținerea vieții culturale tradiționale”.
