Premierul Ludovic Orban a rostit, joi, în plenul parlamentului, pentru prima oară cuvântul ”austeritate” spunând clar că ”nu este posibilă menținerea în deficitul de 3,6% din PIB fără măsuri de austeritate”. Deficitul nu poate fi ”redus dintr-o dată, au încercat și alții și a fost un eșec, reducerea trebuie să fie graduală”, a avertizat Orban, care susține că pentru 2021 deficitul este estimat să coboare la 3,34%, spune într-un comentariu Radio Europa Liberă.
FRAGMENT DIN COMENTARIUL RADIO EUROPA LIBERĂ:
Analiștii sunt însă sceptici în condițiile în care mărirea punctul de pensie cu 40 %, începînd din luna septembrie a anului viitor, va fi o adevărată bombă pentru buget, una care se va resimți și mai tare în 2020. Așadar, consideră Aurelian Dochia, măsurile de austeritate, acelea care au rămas în memoria colectivă după criza din 2009-2010, au șanse că revină. Totul depinde însă de rigurozitatea guvernului în a le aplica într-un an electoral, mai ales că reducerea cheltuielilor înseamnă, printre altele, raționalizarea personalului din instituțiile publice.
Discuțiile pe deficit nu au lipsit joi, USR a depus un amendament ca acesta să fie menținut în limita de 3%, refuzat însă de guvernul liberal. Ar fi avut totuși guvernul Orban mecanismele să mențină deficitul la 3%? Exclus, răspunde Aurelian Dochia: ”dacă guvernul, cum a anunțat deja, vrea să meargă pe mărirea de pensii de anul viitor este absolut imposibil să se încadreze în 3%”.
De unde economisește guvernul bani
Așa cum arată strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022,făcută publică de guvernul Ludovic Orban, se operează o reducere masivă, de aproape 1 miliard de euro, la programul PNDL, folosit până acum de PSD în alimentarea cu bani a primarilor și baronilor locali ai partidului. Astfel, bugetul alocat Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) scade de la 7,06 miliarde de lei la 2,5 miliarde de lei, iar bugetul Ministerului Dezvoltării va scădea de la 9,1 miliarde de lei în acest an la 5 miliarde de lei în 2020.
În același timp, printr-o Ordonanță de urgență ce urmează a fi adoptată până la Crăciun (parlamentul a respins abilitarea guvernului de a emite ordonanțe în perioada vacanței) se vor lua mai multe măsuri:
- Stoparea împrumuturilor pentru proiecte derulate prin Fondul de Dezvoltare și Investiții (FDI), care va trece de la Comisia Națională de Prognoză la Ministerul Dezvoltării.
- Se va interzice cumulul pensie – venituri salariale la stat
- Se va stopa proiectul grădinițelor private finanțate de stat, program dedicat lui Ion Țiriac
- Se desființează Programul de finanțare a investițiilor pentru modernizarea și dezvoltarea stațiunilor balneare, înființat prin OUG 114
- Se vor stopa detașările din mediul privat la stat
Consiliul fiscal, critică diverse măsuri anunțate de guvernul Orban
Într-o opinie a Consiliul fiscal, semnată de Daniel Dăianu, președintele instituției, se apreciază că balanța riscurilor în ce privește politica fiscal-bugetară în anii următori înclină mai degrabă pe partea negativă (un deficit bugetar mai mare decât cel proiectat) și este catalogată drept ”periculoasă pentru nivelul veniturilor fiscale eventuala reducere a TVA la 16% de la 1 ianuarie 2020”.
Evaluarea veniturilor din TVA în anii 2021-2022 pare a indica o supraestimarepentru primul an, iar estimarea veniturilor din accize este considerată optimistă si nu ia în considerare recenta abrogare a supraaccizei pentru carburanți începând din 1 ianuarie 2020.
”Este relativ riscant ca impactul acestei măsuri să nu fie luat în calcul, având în vedere atât impactul bugetar asociat (estimat a fi de circa 0,4% din PIB la nivelul anului 2020), cât și stadiul avansat al parcursului legislativ al acestei măsuri”, se spune în Opinia Consiliului fiscal.
