COMENTARIU RADIO EUROPA LIBERA de Liliana Barbăroșie
Agricultorii revendică majorarea fondului de subvenţionare disponibil pentru anul în curs şi ameninţă cu acţiuni de protest în caz de nereuşită. Ministrul finanţelor, Anatol Arapu, le-a spus recent agricultorilor reuniţi într-o şedinţă că majorarea va fi posibilă doar dacă viitorul guvern va putea semna un acord cu FMI.
Analistul Ion Preaşcă de la publicaţia cu profil economic Moldstreet anticipează, între alte consecinţe ale îngheţării finanţării externe, şi suspendarea construcţiei gazoductului care să asigure conectarea la sistemul energetic al capitalei a conductei Iaşi-Ungheni, finalizată anul trecut:
„O parte din suportul acesta bugetar urma să se ducă, spre exemplu, pentru continuarea gazoductului Iaşi-Ungheni. Nu se cunosct exact planurile care au existat, dar bănuiesc că aceste 10 milioane prevăzute urmau să fie pentru studiul de fezabilitate, stabilirea traseului şi lucrări de proiectare. Porţiunea finalizată anul trecut nu este în stare să sigure cu gaze Republica Moldova, ci doar cîteva localităţi din raionul Ungheni şi este necesară continuarea proiectului.”
Şanse mari de suspendare au şi mai multe proiecte de infrastructură, mai spune Ion Preaşcă:
„Pentru drumuri erau programate de exemplu 1 miliard şi jumătate, dintre care 500 de milioane – pentru drumurile locale. Este în general un proiect care nu părea fezabil de la bun început. El a fost iniţiat în ajun de alegeri locale, atunci când se promit multe lucruri nerealizabile de fapt. Probabil că acest proiect nu va mai putea fi continuat”.
Decizia UE de a îngheţa finanţarea Republicii Moldova a fost anunţată la începutul acestei săptămâni de şeful Delegaţiei UE de la Chişinău, Pirkka Tapiola. Aceasta înseamnă că Republica Moldova nu va primi un sprijin bugetar de 40,7 milioane de euro, prevăzut a fi cheltuit pentru reforme în domeniul justiţiei, cel energetic şi pentru stimularea economică a zonelor rurale.
Pirkka Tapiola a spus că finanţarea UE pentru Republica Moldova va rămâne îngheţată până când autorităţile de la Chişinău vor forma un nou Guvern, capabil să negocieze un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, dar şi să soluţioneze criza din sectorul bancar.
Cu câteva săptămâni mai devreme, şi BM a blocat un suport bugetar pentru Republica Moldova în mărime de 45 de milioane de dolari, iar directorul BM pentru relaţia cu Moldova, Alex Kremer, anunţase că aceste fonduri vor veni când Chişinăul va întreprinde acţiuni decisive “pentru soluţionarea problemelor din sectorul bancar”.
Recomandarea BM în acest sens coincide cu cea a FMI formulată în momentul în care condiţionase, acum două luni, reluarea creditării Republicii Moldova, şi anume ca cele trei bănci aflate sub administrare specială – Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială – să fie lichidate. “Ar fi ilogic si iresponsabil ca Banca Mondiala sa transfere in bugetul Moldovei banii actionarilor sai prin usa din fata, in timp ce exista riscuri ca sume si mai mari de bani publici sa fie pierdute prin usa din dos, din cauza fraudelor si coruptiei din sectorul bancar”, a comentat la acel moment Kremer.
Intenţia consiliului alianţei minoritare de guvernare de la Chişinău pare însă a fi contrară recomadărilor acestor două intituţii. Liderii ei au anunţat că sunt hotărâţi să iniţieze procedura de naţionalizare a cel puţin uneia dintre cele trei instituţii bancare – Banca de Economii. O decizie după care a urmat demisia guvernului Gaburici şi suspendarea de către FMI a negocierilor cu Republica Moldova.
În prima şedinţă de executiv pe care a prezidat-o, premierul intermar Natalia Gherman a anunțat că guvernul său va face numai cheltuielile strict necesare, care asigură funcţionalitatea instituţiilor bugetare, inclusiv plata salariilor personalului, prestările sociale şi plata datoriilor de stat. Cheltuielile pentru investiţii nu vor fi acoperite, iar măsurile de austeritate au fost explicate prin efectul negativ al demisiei guvernului și amânarea negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional.
Potrivit estimărilor Ministerul Finanţelor, în total, lipsa unui program cu FMI ar putea periclita obţinerea unor granturi şi împrumuturi de peste 116 de milioane de dolari.
Valoarea asistenţei externe pe care a contat Chişinăul în acest an ar fi de aproape 330 de milioane, a estimat publicaţia cu profil economic Moldstreet după o analiză a tuturor programelor de asistenţă aflate în derulare.
Faptul că guvernul interimar a decis să aplice măsuri de austeritate este pentru majoritatea experţilor un semn că autorităţile nu-şi fac mari iluzii în privinţa deblocării finanţărilor externe în timpul anului în curs.
