În Bundestag există un nou grup parlamentar ”multilateral” pentru relațiile cu Bulgaria, Moldova și România. Unul din vicepreședinți, Detlef Müller, SPD, consideră că PSD condus de Liviu Dragnea ”nu este un partid-soră”, transmite Deutsche Welle.
INTERVIUL ACORDAT DEUTSCHE WELLE:
Domnule Detlef Müller, sunteți deputat al partidului social-democrat (SPD) în Bundestag și unul dintre cei cinci vice-președinți ai Grupului parlamentar de prietenie germano-bulgaro-moldo-române. O entitate nouă, „multilaterală”, cu țări diferite. Să le examinăm îndeaproape și să începem cu actualul caz–problemă din Uniunea Europeană: România. Cum a reacționat acest grup parlamentar la recentul raport devastator al Comisiei Europene pentru România și la rezoluția Parlamentului European, în care guvernul social-liberal de la București a fost criticat dur pentru atacurile sale neîntrerupte asupra sistemului judiciar independent, împotriva luptei anti-corupție, împotriva statului de drept?
Detlef Müller: În primul rând, cred cu tărie că toți membrii grupului nostru parlamentar știu ce se întâmplă în România și cunosc raportul. Este un puternic semnal de avertizare din partea Uniunii Europene la adresa României. Dacă ne uităm la evoluțiile din ultimii ani, nu este surprinzător să constatăm că în România s-a înregistrat chiar și o serie de pași înapoi. Spre deosebire de Bulgaria, care se află și ea pe un drum dificil, dar bun, și al cărei progres este vizibil. În ultimii ani s-au înregistrat pași înapoi în ceea ce privește statul de drept, sistemul judiciar, separarea puterilor și libertatea presei în România. Cred că grupul parlamentar va trebui să analizeze foarte critic acest raport, să ia deciziile corespunzătoare cu privire la felul în care vom acționa în viitor. Vrem să ajutăm România, acesta e scopul nostru. Vrem să consolidăm relația dintre cele două parlamente, vrem să colaborăm. România se afă în pragul preluării președinției UE. Aceasta este o sarcină uriașă. Vom face tot ce ne stă în putință pentru a-i ajuta pe prietenii și colegii noștri din Parlament.
Ce ajutor poate oferi acest grup parlamentar multilateral? În trecut, a existat un grup germano-român, altul germano-bulgar, care se concentrau pe problemele cooperării bilaterale și erau conduse de personalități cunoscute în parlament – domnul Gernot Erler pentru Bulgaria sau doamna Susanne Kastner pentru România. Acum aveți un singur grup pentru aceste două state UE plus o țară din afara UE, Republica Moldova. În regiune, această constelație este văzută ca un semn că Germania se distanțează de periferia sud-estică a Europei.
Nu facem asta. Ne ocupăm de toate cele trei state. Desigur, nu neapărat în mod egal, trebuie să recunosc. Din cauza volumului de lucru și timpului limitat, vom avea în primul rând grijă de relația cu România, mai ales datorită președinției Consiliului UE. Vom vizita România și Republica Moldova anul viitor. Este clar că, pe baza raportului UE, prioritatea noastră o constituie România și apoi Moldova. Cu toate acestea, nu ar trebui să se creeze impresia că Bulgaria nu ar mai fi importantă pentru noi. Dar acum, Bulgaria este pe calea cea bună. În primul rând, România și Republica Moldova au nevoie de consolidare și sprijin, ne vom concentra pe acest lucru.
Din ce motiv se află Moldova în prim-plan?
Pentru Moldova, aspectul cel mai important este perspectiva acestui stat. Dacă vrem o Republică Moldova pro-europeană, trebuie să-i oferim o perspectivă a integrării în UE. Trebuie să ne preocupe cum și când Moldova ar putea adera la UE.
Bulgaria este pe calea cea bună, ați spus. Ce anume urmăriți în colaborarea cu Sofia?
Urmărim cu mare interes implementarea reformelor și suntem mulțumiți de progresele înregistrate. În prezent, este în curs de examinare președinția Consiliului UE.
La vârful grupului parlamentar, există o constelație interesantă: câte un vicepreședinte din partea partidelor CDU, SPD, FDP, Stânga și Verzii ecologiști, precum și un președinte din rândul Alternativei pentru Germania, AfD. Cooperarea cu AfD funcționează? Conducerile partidelor tradiționale reprezentate în Bundestag au tot declarat căar fi exclusă orice cooperare cu populiștii de la AfD. Acum sunteți practic obligați să faceți acest lucru.
Nu e chiar așa. Trebuie să lucrăm împreună, există reguli parlamentare pe care trebuie să le respectăm. Dar este clar, de asemenea, că noi ne consultăm în legătură cu tot ceea ce se decide în cadrul conducerii grupului nostru. Din când în când trebuie să-l mai temperăm pe președinte în legătură cu dorințele sale și modul în care vede munca noastră în grup. Suntem un organism colectiv și încercăm în prealabil să-l convingem. Nu este un „autocrat”, dar discuțiile sunt uneori cam dure.
Să ne întoarcem la România. Partidul de guvernământ, PSD, este supus unor critici dure, chiar și din partea socialiștilor europeni din Parlamentul European. Social-democrații germani sunt mai rezervați. Nici președinta SPD, Andreea Nahles, nici consiliul de conducere nu au dorit până în prezent să se pronunțe asupra mașinațiunilor așa-numiților social-democrați din București. Au existat câteva accente critice în timpul celor două vizite scurte ale ministrului federal de externe, Heiko Maas (SPD), în capitala română, dar se pare că nu au avut urmări, dacă ne uităm la raportul UE și la reacția violentă anti-europeană a conducerii PSD. Este această atitudine a PSD un subiect abordat în SPD? Constituie un subiect de discuție campaniile de defăimare orchestrate de partidul condus de un condamnat penal – Liviu Dragnea – împotriva minorității germane din România și a președintelui liberal-conservator Klaus Iohannis, membru al acestei minorități?
Pentru SPD, multe teme joacă în prezent un rol important, mai ales soarta partidului nostru, în general. Ne aflăm în plin proces de reînnoire. România și PSD sunt subiecte foarte speciale. Trebuie să recunoaștem – și pot spune asta pentru mine – că PSD nu este un partid-soră. Se presupune că aparține familiei social-democrate europene. Dar când vezi ce curs politic urmărește, de fapt, PSD, împotriva minorităților, cu accente homofobe, un curs anti-european, atunci vedem că nu ne aflăm pe un teren comun, în ceea ce privește valorile noastre fundamentale. Cu alte cuvinte, partidul poate să se auto-numească social-democrat, dar personal nu consider că este un partid social-democrat. Din acest motiv, este dificil să vorbim despre un parteneriat sau să oferim un ajutor de cooperare. Relația dintre cele două partide nu este bună. Le-am spus în mod repetat reprezentanților PSD: Dacă doresc să facă parte din familia social-democrată europeană, trebuie să-și schimbe în mod fundamental politica și să adere la valorile de bază ale social-democrației. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, cooperarea va deveni foarte dificilă. Sper că, după acest raport al UE, și conducerea SPD se va poziționa în mod clar.
În aceste condiții, riscă PSD excluderea din familia socialiștilor și social-democraților europeni? Suntem în pragul alegerilor europene, fiecare vot contează…
Ar fi un pas categoric să ne gândim la o excludere – suntem departe de așa ceva. Încercăm încă prin discuții și negocieri ca PSD să rămână în familia social-democrată. Membrii de familie nu se dau atât de ușor la o parte. Dar vorbim despre faptul că trebuie să existe un angajament pentru a face parte din această familie. În această etapă ne aflăm acum.
