În 2015, preţul spot al energiei pe piaţa din România era de 36,39 euro/MWh, una dintre pieţele de energie ieftină la nivel european. Anul trecut, media locală a fost de 108 euro/MWh, România fiind una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa. De când a început cu adevărat iarna, România îşi menţine acest record nedorit, în contextul în care importul de energie este una dintre principalele trei surse pentru acoperirea cererii interne, scrie ZF.
Explicaţiile privind preţul energiei sunt similare an de an. Frigul creşte consumul, lucru care nici măcar nu este o explicaţie, este un fapt. Apoi mai este explicaţia privind interconexiunile slabe. Dar prima şi cea mai importantă explicaţie este lipsa investiţiilor în sistemul de producţie, a investiţiilor mari, care pot asigura continuu energie.
Potrivit portalului energy-charts.info, un agregator de informaţii susţinut de Institutul pentru Sisteme Energetice Solare Fraunhofer, Germania, în perioada 2015-2025, majoritatea statelor europene au adăugat unităţi la capacitatea lor de producţie de energie. Franţa a crescut cu 35% capacitatea sa de producţie, a devenit cel mai mare exportator de electricitate din lume, o piaţă ieftină datorită supremaţiei energiei nucleare, Polonia, Ungaria, Germania, Austria, toate au pus MW cu MW pentru a-şi creşte capacitatea de producţie.
Ce a făcut România? A închis termocentralele pe cărbuni şi a avut grijă să distrugă primul val de energie regenerabilă prin schimbările legislative. În locul său a urmat un deceniu de îngheţ care abia acum începe să fie dezmorţit cu investiţii. Datele energy-charts.info arată că în perioada 2015-2025, România a pierdut 24% din capacitatea sa de producţie de energie, un record negativ la nivel european. Astfel, de la 23 GW de putere, România a ajuns la numai 17,4 GW de capacitate de producţie de energie. Datele nu coincid în totalitate cu cele publicate de Transelectrica, iar cele ale Transelectrica nu coincid în totalitate cu cele de la INS. Dar tendinţa este aceeaşi indiferent de setul de date. De exemplu, în statisticile Transelectrica, în 2015, România figurează cu 24,5 GW de capacitate pentru ca anul trecut să ajungă la 19 GW de capacitate. Chiar dacă datele nu coincid 100%, procentul de reducere este acelaşi, tendinţa este aceeaşi. Peste 20% din capacitate pierdută în 10 de ani de zile, o „performanţă“ neegalată de vreun alt stat european.
„Pe 13 ianuarie, la ora 17:00, consumul de energie electrică a atins 9.119 MWh/h, cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Reacţia oficială a fost tipică: consum prea mare, presiune pe sistem. Nicio vorbă despre cauză. Nicio asumare. De parcă milioane de oameni ar fi decis simultan să testeze limitele reţelei, nu să-şi încălzească locuinţele îngheţate. Acest consum record este prezentat ca o anomalie, dar realitatea este mai incomodă: el este cu doar 5% sub media din 1989, într-o Românie care atunci consuma cu 74% mai mult la nivel de an. Diferenţa este fundamentală. Atunci consumam pentru industrie. Astăzi consumăm pentru a nu îngheţa. Nu progres, ci regres“, spune Dumitru Chisaliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.
