Numeroase interese economice avute de «prinţi şi prinţese roşii» în Hong Kong complică riposta Beijing-ului la adresa manifestanţilor. La finele lui iulie, ministrul chinez al Apărării a calificat «intolerabile» protestele de la Hong Kong şi semnala că trupele sale sunt pregătite să intervină dacă guvernul local o va cere. Dar, o eventuală intervenţie este calculată şi în funcţie de aceste averi ascunse de elita chineză, explică un sociolog francez citat de Le Figaro, transmite Radio France.
Încă dinainte ca Hong Kong să fie retrocedat Chinei în 1997, teritoriul semi-autonom era cunoscut ca fiind locul în care elita chineză ascundea, şi chiar câştiga, o parte din banii săi.
Fiicele, fii, nepoţii ori verii înalţilor lideri ai Chinei erau angajaţi cu sutele în sucursalele din Hong Kong ale băncilor internaţionale: J.P. Morgan, Credit Suisse, Bank of America, Merrill Lynch şi multe altele. Locuri de muncă fictive dar care facilitau tranzacţiile.
Până în 2013, când, organismul federal american de reglementare şi de control al pieţelor financiare – U.S. Securities and Exchange Commission decide să ancheteze aceste practici dubioase.
După o procedură ce s-a întins pe mai mulţi ani, Credit Suisse a recunoscut că era implicată în astfel de operaţiuni şi a acceptat în 2018 să achite organismului american o amendă de 47 de milioane de dolari.
La rândul ei, J.P. Morgan angajase fictiv în Hong Kong mai bine de 200 de membri şi amici ai aristrocraţiei roşii, în cadrul unui program secret intitulat « băieţi şi fete ». Amenda s-a ridicat la 267 de milioane de dolari.
Dar, relatează Le Figaro, aceasta nu este decât o parte a aisbergului căci dacă aceste bănci au fost prinse cu mâţa-n sac, multe altele nu sunt sesizate de radar.
«Elita politică chineză are măcar câte o proprietate în Hong Kong», explică sociologul francez Jean-Pierre Cabestan. Toţi membrii nomenclaturii comuniste şi familiile lor deţin câte un apartament sau mai multe ori societăţi fie în Hong Kong fie în paradisuri fiscale din Caraibe dar toate au ca punct de plecare Hong Kong.
Ancheta jurnalistică Panama Papers a arătat, în 2016, că anturajul a cel puţin opt membri, foşti ori actuali, din comitetul permanent al Partidului Comunist chinez deţine societăţi ecran în vreun paradis fiscal din Caraibe. Printre aceştia se află fiica fostului premier Li Peng şi cumnatul actualului preşedinte în exerciţiu Xi Jinping.
În 2012, o anchetă a Bloomberg a stabilit, pornind de la documente publice, că sora preşedintelui deţine o vilă în valoare de 25 de milioane de euro în Hong Kong precum şi active în diverse societăţi de tehnologie. În total, un patrimoniu de 291 de milioane de euro, investit în fosta colonie britanică.
Ancheta Bloomberg era publicată în momentul în care Xi Jinping obţinea cele mai înalte funcţii din stat. Preşedintele a ordonat imediat familiei să vândă bunurile, ceea ce s-a şi întamplat într-o oarecare măsură.
Xiao Jianhua, un miliardar din China continentală, care a servit ca bancher de lungă durată “prinţilor şi prinţeselor roşii”, povestea în 2014, jurnaliştilor de la New York Times că a cumpărat o parte din acţiunile familiei Xi.
«Am făcut-o pentru familie» declara el atunci, oarecum naiv. La începutul anului 2017 miliardarul era ridicat de la cel mai luxos hotel din Hong Kong, de către serviciile secrete chineze. Ultima dată când a fost văzut, bărbatul se afla într-un scaun cu rotile împins de mai mulţi oameni, în parcarea acestui hotel. Iar Le Figaro concluzionează:«ce fac prinţii roşii la Hong Kong trebuie să rămână la Hong Kong».
