Liderul UDMR, Kelemen Hunor, afirmă, într-un interviu pentru publicația ungurească 24.hu, că actuala coaliție se confruntă cu tensiuni interne serioase și sunt șanse să se destrame înaintea alegerilor de anul viitor. Kelemen mai profețește că 2024 va fi unul mort din punct de vedere al guvernării, motiv pentru care UDMR încă susține ideea alegerilor anticipate dar, spune el, cel care nu le dorește e Klaus Iohannis, același care nu a dorit nici rămînerea UDMR la guvernare, transmite Inpolitics.
Decizia de fi eliminați din guvern, spune liderul UDMR, s-a conturat încă din perioada Paștelui:
”Atunci a devenit clar pentru noi că Ciucă și Ciolacu s-au pus de acord cu președintele Klaus Iohannis să ne împingă în afara jocului. Au considerat că dacă cei doi actori principali pot ajunge la o înțelegere, de ce ar împărți cu un al treilea? Este vorba despre o strategie proastă planificată, plus că acolo era și președintele Iohannis, care, dacă voia să rămânem în coaliție, îi putea convinge pe liberali să cadă de acord. Eu nu am discutat cu președintele, dar cei care au fost prezenți la negocierile cu el mi-au spus că îl interesa doar stabilitatea politică internă. Cele două partide românești dețin aproximativ 59% din parlament, ceea ce este suficient. Am negociat până în ultimul moment, am întrebat de ce trebuie să ne ia ceva de la noi, de ce trebuie să renunțăm, deși am făcut ceva greșit? Ministerele au avut performanțe slabe, nu am respectat acordul din coaliție, am încălcat programul de guvernare? Răspunsul a fost că nu. Atunci de ce? Au spus doar: așa e politica”.
Întrebat direct dacă actuala coaliție PSD-PNL s-ar putea destrăma, liderul UDMR a răspuns:
”Posibil. Nu vreau să fac previziuni, dar, cunoscând actorii implicați, văd că există o tensiune enormă între ei. Și dacă nu ajung la compromisuri majore nu vor guverna până la alegerile parlamentare din 2024, coaliția s-ar putea destrăma. În cazul modificărilor legate de legislația fiscală, sunt probleme vechi de ani de zile. Cineva trebuie să ia măsuri, însă nu este sigur că asta se va întâmpla în anul electoral. Dar nu doar din acest motiv văd coaliția zdruncinată. Când am sugerat alegeri anticipate anul trecut și la începutul anului 2023, argumentam prin aceea că întreg anul 2024 va fi un unul electoral – vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European, locale, parlamentare și prezidențiale – ceea ce va duce la stagnare, deoarece, cunoscând administrația publică românească, toată lumea va aștepta. Vor aștepta să vadă cine câștigă alegerile, cine va guverna și până atunci, dacă este posibil, nu vor face nimic. Se putea observa și că anii 2023-2024 vor fi din punct de vedere economic mai dificili decât 2021-2022”.
Kelemen mai spune că anticipatele anul acesta ar fi fost o idee bună:
”Am sugerat că prin alegeri anticipate până la sfârșitul anului 2023 să se formeze un guvern stabil și să rezolvăm tensiunile înainte de 2024, permițând adoptarea măsurilor necesare. Să dau exemple: una dintre ele ar fi fost că facilitățile fiscale trebuie parțial eliminate. Disciplina fiscală este incredibil de slabă, iar până nu există o majoritate politică puternică care să impună digitalizarea în administrația publică, nu se poate aștepta o îmbunătățire.
Am văzut cum în 2021-2022 am încercat să digitalizăm instituțiile fiscale, dar implementarea a fost împiedicată de birocrați, deoarece asta ar însemna concedieri de 200-300 de persoane la nivel de județ și chiar 400 de persoane în cazul județelor mari. A treia problemă este sistemul de sănătate, unde se întâmplă lucruri revoltătoare acum.Dacă cineva nu intervine în această situație – mai ales la nivelul asigurărilor de sănătate – suma plătită pentru concedii medicale în 2024 se va dubla. Dacă împărțim această sumă la populația activă, rezultă că jumătate din populația României este permanent în concediu medical. Anul trecut, asigurările de sănătate au plătit peste 500 de milioane de euro, echivalent în lei, pentru concedii medicale”.
