În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât şi a trauma Trianonului, motiv pentru care noi ştim exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean, a declarat preşedintele Ungariei, János Áder, luni, la Kiev, în discursul pe care l-a rostit la summit-ul care a deschis seria de evenimente intitulată „Platforma Crimeea”.
Şeful statului a subliniat că Ungaria susţine cu tărie
suveranitatea Ucrainei şi integritatea teritorială a ţării nu numai
în urma angajamentului său faţă de dreptul internaţional, ci şi
datorită similarităţii acestei dureri.
Preşedintele maghiar a subliniat, totodată, că “ignorarea, în
cadrul şcolilor, a limbii materne a unei comunităţi naţionale,
restricţionarea utilizării limbii materne în spaţiul public,
ameninţarea cu amenzi şi sancţiuni a celor care îşi folosesc limba
maternă – nesocotind, astfel, obligaţiile internaţionale la care
ţara s-a angajat – nu este doar o încălcare gravă a drepturilor
minorităţilor, ci şi un lucru care nu este demn de o ţară care s-a
angajat să fie democratică, şi în plus, nu este nici în beneficiul
naţiunii majoritare”.
“Noi, maghiarii, suntem adesea numiţi naţiunea libertăţii. În
istoria noastră de peste o mie de ani, am experimentat în mod
repetat cum este atunci când o putere mare îşi suprimă vecinul şi
nu ezită să facă uz de ameninţări sau violenţe armate pentru a-şi
impune voinţa. Asta a fost ceea ce s-a întâmplat în timpul
Imperiului Otoman şi al Imperiului Habsburgic, dar şi în 1956,
atunci când poporul maghiar a încercat să se elibereze de
stăpânirea imperiului mondial al comuniştilor”, a explicat János
Áder.
Au şi maghiarii experienţa istorică a puterilor străine care au
redesenat în mod arbitrar graniţele unui stat aflat într-o situaţie
dificilă la un moment dat, a afirmat preşedintele. “După Primul
Război Mondial, ne-au fost luate două treimi din teritoriul şi
populaţia ţării. Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au
ajuns, atunci, să fie minoritari, că li s-au luat şcolile şi s-a
făcut tot posibilul pentru ca învăţământul în limba maternă să fie
desfiinţat”, a amintit János Áder.
În ceea ce priveşte criza din estul Ucrainei, preşedintele
maghiar a menţionat că “nu există alternativa unei soluţionări
paşnice”. “Recunoaştem eforturile pe care Ucraina le-a depus pentru
a face, în cele din urmă, progrese în soluţionarea conflictului.
Dar vedem, de asemenea, că pentru a găsi o soluţie satisfăcătoare
la problema peninsulei Crimeea va fi nevoie de multă perseverenţă,
de consecvenţă şi, mai presus de toate, de răbdare”, a spus Áder.
Preşedintele a amintit că Ungaria a fost printre primele ţări
care au recunoscut independenţa celui mai mare vecin al ei,
Ucraina, şi a felicitat ţara la a aniversarea a 30 de ani.
“Sperăm sincer că această ţară, care este atât de importantă
pentru noi, îşi va putea continua dezvoltarea în condiţii de pace
şi stabilitate. Ne-am dori ca Ucraina să poată oferi un viitor
sigur şi atractiv tuturor cetăţenilor săi, şi ca şi comunitatea
naţională maghiară din Ucraina Subcarpatică să se poată simţi ca
acasă în această ţară. Suntem, în continuare, pregătiţi să oferim
tot ajutorul pentru a atinge aceste obiective”, a subliniat şeful
de stat maghiar.
La conferinţă participă reprezentanţi din 46 de ţări şi
organizaţii internaţionale, printre care şi 14 şefi de stat şi de
guvern, respectiv preşedintele Consiliului European, dar și premierul Cîțu.
