În opinia lui László Kövér, soarta minorităţilor ameninţă deja nu doar minorităţile naţionale, ci şi naţiunile majoritare ale Europei. Preşedintele parlamentului ungar a abordat acest subiect duminică, la Târgu Mureş, în Biserica Reformată din Cetate, după slujba ecumenică desfăşurată în cadrul festivalului cultural Vâltoarea Mureşeană, în calitate de patron principal al acestui eveniment, transmite agenția maghiară MTI.
Politicianul a remarcat că în Europa şi în lume “există
vârtejuri adânci care pot înghite ţări şi naţiuni întregi, care pot
distruge soarta mai multor generaţii şi ameninţă cu un viitor care
nu poate fi trăit cu demnitate umană”.
El a spus că maghiarii identifică destinul de minoritate cu
soarta subjugării politice, a jafului economic şi a umilinţei
naţionale, adăugând că, în opinia sa, Europa ar trebui să discute
despre problema minorităţilor naţionale şi pentru motivul că soarta
minorităţii poate deveni destinul oricărei naţiuni din orice stat
european, chiar şi al unei naţiuni care are azi o majoritate
covârşitoare.
Politicianul a reamintit că maghiarii din ţările vecine
Ungariei luptă de un secol pentru a se simţi în continuare “acasă”
în patria lor şi, de exemplu, pentru a se asigura că nimeni nu
poate schimba artificial proporţiile etnice pe pământul lor natal.
Aceste probleme însă reprezintă deja o provocare şi pentru
cetăţenii naţiunilor majoritare din Europa.
“Cetăţenii autohtoni din marile oraşe ale Europei de Vest se
confruntă în zilele noastre cu pierderea sentimentului de “acasă”,
de care sunt privaţi într-un mod insidios, deghizat în problema
refugiaţilor, prin mijloacele migraţiei ilegale; ei sunt lipsiţi de
sentimentul familiar al pământului natal, al mediului în care s-au
născut, fiind şi înstrăinaţi de propria lor patrie europeană”, a
spus politicianul.
El consideră că ne aflăm în pragul unei ere “post-creştine” şi
“post-naţionale”, determinată de un sentiment artificial de
vinovăţie.
“Toţi europenii trebuie să aibă conştiinţa culpabilităţii din
cauza schimbărilor climatice, cei de astăzi trebui să se simtă
vinovaţi pentru faptele strămoşilor, cei care îşi doresc copii din
cauza fătului conceput; albii să se simtă vinovaţi faţă de negri,
bărbaţii faţă de femei, heterosexualii faţă de homosexuali,
bătrânii faţă de tineri, iar europenii să se simtă vinovaţi faţă de
oamenii de pe toate continentele lumii”, a spus.
În opinia sa, noua cultură a culpabilităţii, care se
construieşte acum, diferă de ideologia naziştilor şi a comuniştilor
doar prin faptul că nu marchează o minoritate cu stigma
inferiorităţii şi a vinovăţiei colective, ci ne opune pe toţi
împotriva tuturor.
“În locul culturii distructive a culpabilităţii, noi ne dorim o
cultură a conştiinţei de sine responsabile şi vrem să ne păstrăm
identitatea naturală în locul lipsei de identitate creată prin
distribuţia artificială a oamenilor. Vrem să rămânem maghiari
creştini care îşi iubesc familia şi patria”, a declarat
politicianul.
László Kövér şi-a exprimat părerea că Târgu-Mureşul dispune de
o forţă intelectuală şi de o abilitatea de se reînnoi care depăşesc
cu mult limitele oraşului, iar acest lucru se datorează faptului că
oraşul crede în idealurile calităţii maghiare, a autoorganizării
transilvănene şi a demnităţii europene, oferind un exemplu tuturor
comunităţilor maghiare, româneşti, tuturor comunităţilor din Europa.
El a evocat Întâlnirea de la Târgu-Mureş din 1937, organizată
sub preşedinţia scriitorului Tamási Áron, ai cărei participanţi au
trimis la Bucureşti un mesaj în care au precizat: “statul român îşi
poate îndeplini vocaţia numai dacă protejează şi sprijină cu
aceeaşi grijă toate popoarele care trăiesc în cadrul său, în
spiritul cerinţelor eticii creştine şi al democraţiei adevărate”.
Iar Budapestei i-au amintit că “maghiarii din Europa Centrală
formează o comunitate lingvistică şi culturală unică, în care
maghiarii din România sunt o parte constitutivă”. Kövér consideră
că aceste mesaje sunt valabile şi astăzi, la fel ca declaraţia
întâlnirii, potrivit căreia “viaţa minorităţii maghiare din
Transilvania poate fi guvernată doar pe baza exigenţelor morale
creştine şi a cerinţelor unei naţiuni democratice”.
Evenimentul Vâltoarea Mureşeană a fost salutată, după slujba
ecumenică, şi de Ferenc Péter, preşedintele Consiliului Judeţean
Mureş, care a evocat faptul că Târgu-Mureş a primit dreptul de a
organiza târguri de la regele Matia Corvin, fiind declarat oraş
liber regesc de principele Gabriel Bethlen. După părerea lui,
organizatorii festivalului cultural Vâltoarea Mureşeană sunt
conduşi de obiective similare cu cele ale marilor oameni de stat.
