Preşedintele parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu, şi-a exprimat speranţa ca limba română să fie statuată şi în textul Constituţiei Republicii Moldova, dar a menţionat că deocamdată nu există voturile necesare pentru schimbarea Legii fundamentale, într-o declaraţie prilejuită de sărbătorirea Zilei Limbii Române la 31 august, relatează Radio Chişinău.
Grosu spune că limba română se bucură de un interes în creştere în rândul populaţiei alolingve din Republica Moldova care conştientizează importanţa cunoaşterii limbii oficiale pentru integrare şi avansare socială.
Referindu-se la articolul 13 din Constituţie privind denumirea limbii oficiale în Republica Moldova, şeful legislativului a afirmat că acest lucru nu trebuie doar bifat şi va fi făcut când vor exista suficiente voturi pentru modificarea Constituţiei.
‘Acum o să mă întrebaţi de ce nu se pune la vot schimbarea sintagmei. Eu consider că nu trebuie să irosim o ocazie pur şi simplu, să bifăm că am încercat, întrucât voturile nu le avem, să recunoaştem. Dar eu am încrederea şi văd aceasta în discursul public al celor care se pretind moldovenişti, statalişti că acceptă limba română tot mai mult şi mai mult, fie voluntar sau involuntar. Eu cred că aceasta într-o bună zi o să devină un gest pe care noi va trebui să-l facem, pentru că toţi recunosc şi înţeleg că e vorba de limba română, de un popor român, o istorie comună’, a afirmat Igor Grosu.
Potrivit Art.13 din Constituţia Republicii Moldova, limba de stat este în continuare ‘limba moldovenească’, aceasta deşi, în decembrie 2013, Curtea Constituţională a stabilit că limba de stat în Republica Moldova este limba română. De fapt, aceasta a statuat că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este româna, prevalează asupra Constituţiei şi face corp comun cu Legea Supremă. Decizia Curţii Constituţionale nu obligă însă parlamentul, care decide asupra modificării Constituţiei, substituirea în Art.13 a ‘limbii moldoveneşti’ cu cea română. Pentru o asemenea modificare ar fi necesare 2/3 din voturile deputaţilor, adică 67 de voturi din totalul de 101 – voturi pe care partidele de dreapta nu le-au avut niciodată, notează reporterul Deutsche Welle din Chişinău.