Aproape toți vor face coronavirus în viitor, dar unii în forme mai ușoare decât alții. Românii se deosebesc genetic de occidentali și par mai rezistenți la Covid-19. Maria Puiu, profesor universitar la Timișoara și preşedinta Societăţii Române de Genetică Medicală dă câteva explicații.Specialista în genetică glumește chiar, spunând că dacii ar putea fi mai rezistenți decât romanii la coronavirus. Lucrurile ar fi fost deja demonstrate, după cum scrie cotidianul belgian Le Soir, citând o cercetare a Universității din Gand, unde cercetătorii au găsit „o legătură evidentă între o genă (ACE1) și dezvoltarea Covid-19”. Maria Puiu de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara vorbește în interviul pentru Europa Liberă și de ce o persoană descoperită inițial negativă, poate fi testată ulterior pozitivă. Coronavirusul are până acum trei tulpini, iar numărul acestora se va multiplica. Aproape toți vom face o formă sau alta de coronavirus.
INTERVIUL DE LA RADIO EUROPA LIBERĂ:
Europa Liberă: Cercetătorii de la Universitatea din Gand (UGent) cred că diferența genetică dintre locuitori explică de ce noul coronavirus face mai puține victime în statele din Estul Europei, în România spre exemplu. Cât de plauzibilă este această teorie?
Maria Puiu: „Patrimoniul genetic ne face foarte diferiți în multe aspecte. Nu este chiar o noutate că există polimorfisme, adică mici modificări ale unei gene, care nu-i modifică esențial capacitățile, dar produc proteine ușor diferite. Avem, de pildă, capacități diferite de a reacționa la virusul HIV. Se știe de mult timp, că unii fac forme mai ușoare, iar alții fac forme foarte grele. La fel și cu această boală: coronavirus. E un moment bun să se studieze aceste polimorfisme (AC2), amintite de cercetătorii belgieni. Există astfel o genă cu pierdere de material genetic (AC2D) și alta cu surplus, cu inserție (AC2I). Se pare că cea cu deleție e mai puțin prietenoasă pentru coronavirus și este mai comună în populația românească. Unii glumesc că românii ar fi putut fi mai asemănători cu italienii, dar se pare că nu: din acest punct de vedere suntem mai mult daci, decât romani”
Europa Liberă: Studiul cercetătorilor belgieni scoate deci în evidență deosebiri genetice între Est și Vest.
Maria Puiu: „Așa e, aflăm că din acest punct de vedere românii sunt mai asemănători cu balcanicii, cu cei din Estul Europei, decât cu occidentalii. Explicația aceasta o aveam mai demult. În zona statelor est-europene și scandinave există aceste modificări genetice neprietenoase cu coronavirusul”
Europa Liberă: Care ar fi explicația?
Maria Puiu: „Greu de spus. Nu știu. Încetățenirea acestui polimorfism poate să dateze de sute de ani și să fie dată de faptul că, să spunem, în Est și în zona scandinavă era, cu sute de ani în urmă, mai frig, chiar dacă acum nu mai e o diferență serioasă. Nu știu.”
Europa Liberă: Această deosebire genetică va face deosebirea și în această pandemie? În România vor fi mai puține victime, decât în statele occidentale?
Maria Puiu: „Cunoscând bine sistemul, am și eu o analiză proprie, fiindcă se vede cu ochiul liber cât de poticnite sunt lucrurile, cât de repede cad spitalele: în România mai toxic decât Covid-19 este câte un manager de spital, care nu înțelege că trebuie să existe anumite circuite, că trebuie să existe proceduri. În România, chiar dacă am avea toate echipamentele din lume, n-am ști ce să facem cu ele, nu le-am despacheta așa cum trebuie și nu le-am îmbrăca așa cum trebuie, în ideea că, mai bine le mai folosim o zi-două, fiindcă mâine ar putea să nu mai fie. Ideea și practica potrivit căreia ,,se poate și așa” ar fi trebuit, într-adevăr, se ne fi dus la mult mai multe cazuri de coronavirus. Eu sper într-o minune, fie ea genetică sau dacică, pentru că vedem cum sisteme mult mai serioase, cum sunt cel italian, francez și chiar german se descurcă greu.”
Europa Liberă: Criza din sistemul sanitar a început înainte de cazul Suceava, deci de mai bine de o lună, dar dacă ne uităm la cifre vedem că ele sunt dramatice, dar mult mai puțin dramatice decât în Vest.
Maria Puiu: „Față de ce-ar fi putut fi, într-adevăr stăm foarte bine: nu aveam circuite, proceduri, echipamente, au venit foarte mulți români din zone contaminate- nu spun acuzator, fiecare are dreptul să vină acasă- și care nu au respectat carantina. Nici acum nu se respectă, dacă ne uităm la nivelul amenzilor de milioane de euro doar într-o lună. Deci ar fi trebuit să fim în mijlocul unei catastrofe serioase. Sper să avem o protecție: poate că facem într-adevăr forme mai ușoare, asimptomatice. La început se credea că o treime sunt fără simptome, dar acum s-a ajuns la concluzia că jumătate dintre cei care fac boala sunt asimptomatici. Când se mai liniștește situația și populația va putea fi testată, vom ajunge la concluzia că foarte multă lume a trecut prin această boală fără să fi avut nevoie de îngrijiri speciale.”
Europa Liberă: Credeți în ideea imunizării de turmă, pe care au încercat să o experimenteze britanicii și olandezii?
Maria Puiu: „Da, cred. Mi-ar fi plăcut să existe posibilitatea unui astfel de experiment. Marea Britanie a încercat până la un punct această idee, fără niciun fel de distanțare socială, după aceea liderii de la Londra s-au speriat, fiindcă au fost și sunt multe decese. E important să vedem ce se întâmplă în imunizarea de turmă. Foarte apropiați de acest model au rămas olandezii și suedezii.”
Europa Liberă: În România, când și cum se va putea afla dacă populația e imunizată?
Maria Puiu: „Testele serologice, care merg pe principiul testelor rapide ne-ar putea arăta acest lucru (dacă există imunoglobulină G și preferabil M). Se poate afla foarte simplu, dintr-o picătură de sânge, aproape că fiecare persoană și-ar putea face. Teste rapide au început să se fabrice și în România, deci se va putea face testarea în masă.”
Europa Liberă: Odată cu testul pentru Covid-19 s-ar putea face și acest test care să arate dacă o persoană are sau nu imunitate în fața coronavirusului?
Maria Puiu: „Teoretic, ne gândim că se va fabrica vaccinul, dar nu va putea fi făcut în masă, pentru că cei care au trecut prin boală nu mai au nevoie, dacă se va dovedi că trecerea prin boală crează o imunitate importantă. Vedeți, însă, că e la fel ca la gripă, în fiecare an se schimbă tulpina. Mereu apare o tulpină nouă în urma unei mutații, care intervine de la un sezon la altul. De când a izbucnit această epidemie, se pare că s-a ajuns la cel puțin trei tulpini diferite. Cei care lucrează în tehnologiile medicale, au pus la dispoziție inițial, kituri de testare pentru o singură tulpină de coronavirus, sunt între timp, kituri cu două și cu trei tulpini, care se testează deja în Occident. Deci, dacă ai un kit cu o singură tulpină și prin țara ta circulă trei tulpini de Covid-19, sigur că vei avea un număr mic de pozitivi, pentru că deja două treimi au fost săriți.”
Europa Liberă: De fapt, acest lucru se întâmplă acum și România nu are posibilitatea să testeze pentru toate aceste tulpini existente?
Maria Puiu: „Cred că da. Bâlbâiala aceasta, că cineva e testat undeva și e negativ, pe urmă merge în altă parte și e pozitiv rămâne, fără ca cineva să cerceteze și să vadă dacă a fost testat cu un kit pentru o tulpină sau pentru două tulpini”
Europa Liberă: Ar fi nevoie de o standardizare a metodei de testare?
Maria Puiu: „Ar trebui, dar vedeți că aceste teste se fabrică pe măsură ce apar noi tulpini. Cercetătorii spun că la fiecare două săptămâni apare o tulpină nouă. Există uneori o acoperire parțială, astfel dacă ai făcut infecția cu o tulpină, ar putea ca cealaltă tulpină să nu-ți mai producă așa mari ravagii. Se vorbește despre asemănări cu virusul HIV, care produce acea nenorocită de gaură imunologică. Deci, în momentul în care în corp există o luptă între anticorpi și antigene, s-ar putea ca testul să apară negativ, chiar dacă infecția există în organism. Când toți anticorpii și posibilitățile de apărare ale organismului sunt epuizate, atunci apare din nou la suprafață. E evident că nu e deajuns să faci o singură testare. Și pentru cazurile pozitive, se face una la început, apoi alta la 12 zile și o alta la 14 sau 15 zile. Și după aceste teste, pentru că nu se cunoaște bine problema, i se recomandă pacientului să mai stea două săptămâni izolat.”
Europa Liberă: Din câte cunoașteți sistemul autohton medical, credeți că are capacitatea să facă aceste testări în masă?
Maria Puiu: „Sistemul face eforturi, se fac eforturi imense de procurare a testelor, a materialelor de protecție și nu sunt cunoscute toate aceste lucruri. E adevărat că sunt multe de învățat din această nebunie. Am și eu supărările mele, că sistemul medical nu a înțeles că genetica medicală ar avea nevoie de echipamente în spitale. E o specialitate în care trebuie să-i pregătim pe rezidenți, iar spitalele românești nu au deloc echipament de genetică. Chiar și acum cea mai mare parte a testărilor se fac pe echipamente ale universităților. Prin programe europene, universitățile s-au dotat cu astfel de echipamente, dar nu era oare nevoie ca și ministerul să înțeleagă că are nevoie de astfel de instrumente? Spitalele au nevoie de aceste echipamente, care între timp nu mai sunt de cercetare,c i au devenit de utilitate publică și practică. Genetica nu mai e since-fiction, ci a intrat în practica de fiecare zi. La fel cum astăzi nu mai trebuie să le dăm pacienților de cancer citostatice în funcție de vârstă, greutate și tipul de cancer, ci în funcție patrimoniul genetic al pacientului. Nu mai putem merge orbește.”
Europa Liberă: Credeți că noi toți vom face o formă sau alta de coronavirus sau chiar mai multe, cum facem gripa?
Maria Puiu: „Nu chiar toți, dar foarte mulți dintre noi. Echipa mea a început testările pentru Covid-19 înainte de a se ajunge la ideea că trebuie făcute teste în masă. Și eu am primit o trusă de teste rapide pentru medici și am fost aproape sigură că am trecut prin boală, dar testul mi-a arătat că, din păcate, nu. Din păcate, niciunul dintre noi nu am avut o confirmare că am avut infecția cu coronavirus”.
