Punct culminant al călătoriei Papei în România, o slujbă gigantică, sâmbătă, în Transilvania, electrizată de autoritățile locale care percep evenimentul ca pe o recunoaștere a identității maghiare a acestei regiuni cu veleități autonomiste, transmite postul francez de televiziune TV5 preluat de Radio Europa Liberă.
Circa 200.000 de persoane sunt așteptate la sanctuarul plin de vegetație unde Francisc va celebra o slujbă în aer liber, la câțiva kilometri de Miercurea Ciuc, oraș cochet din centru-vestul țării.
La poalele Carpaților, „este cel mai important loc de pelerinaj romano-catolic din sud-estul Europei”, unde ortodocșîi sunt majoritari, explică pentru AFP preotul Ede Csont, unul din organizatorii acestei etape cuprinse în periplul de trei zile al lui Francisc în România.
Cei mai mulți credincioși care vor veni să-l asculte pe papa vor fi români de limbă și cultură maghiară, la fel că mulți locuitori din Transilvania, un teritoriu alipit târziu României, după dezmembrarea imperiului habsnurgic în 1918.
După un secol, această comunitate își cultivă particularitățile și o anumită neîncredere față de statul central de la București, menționează Canalul francez TV5, citat de Rador.
În vreme ce Budapesta a anunțat prezența la slujbă a președintelui ungar, Janos Ader, și a unui reprezentant al guvernului lui Viktor Orban, Bucureștiul este vizibil încurcat. Cu trei zile înainte de eveniment, niciun oficial român nu și-a anunțat participarea
O sursă apropiată guvernului român a recunoscut pentru AFP “circumspecția” autorităților având în vedere prezența unor oficiali unguri și posibile “provocări”.
De la venirea sa la putere în 2010, liderul suveranist Viktor Orban are grijă de maghiarii care trăiesc în țările riverane Ungariei prin investiții locale și subvenții pentru biserici, școli, asociații sportive și culturale din diaspora.
Guvernul Orban a dat cetățenie ungară unui număr de peste un milion de cetățeni din țările vecine, important bazin electoral pentru Budapesta.
România are circa 1,2 milioane de cetățeni de origine maghiară, adică 6,5% din populația țării.
Bucureștiul îi recunoaște acestei minorități drepturi culturale și lingvistice, în special în școlile unde învățământul de face în maghiară și în română, dar respinge revendicările de autonomie regională promovate de cei mai radicali.
Războiul drapelelor
În urmcă cu un an și jumătate fostul premier Mihai Tudose, a provocat furia ungurilor din Transilvania amenințând să-i “spânzure” pe cei care vor continua să arborize pe instituțiile publice drapelul emblematic al minorității maghiare.
„Biserica catolică nu dorește o demonstrație de naționalism în timpul vizitei papei care trebuie să fie un eveniment spiritual (…) dar mă aștept ca multe drapele roșu-alb-verde (culorile Ungariei, n. red.) să fie fluturate de mulțime, așa cum se întâmplă la pelerinajele de Rusalii”, remarcă Nandor Bardi, cadru didactic la academia de științe de la Budapesta și specialist în minorități maghiare.
Budapesta a deblocat 500.000 de euro pentru înfrumusețarea sanctuarului unde va ține Papa Francisc slujba, un „ajutor” și nu un „amestec” în treburile românești, a susținut guvernul ungar.
“Excitației” din jurul vizitei papale i se adaugă și un sentiment de tulburare al catolicilor unguri permeabili la cruciada anti-migranți a guvernului Orban, remarcă Boroka Paraszka, jurnalist de limba maghiară la radioul românesc:
“În fiecare zi vedem apărând comentarii ale ascultătorilor care se întreabă ce caută aici acest papa care îi protejează pe refugiați”, afirmă dna Paraszka.
În acest context identitar sensibil, “Să mergem împreună”, sloganul papei în călătoria sa în România, “nu a fost ușor de pus în practică”, explică primarul din Miercurea Ciuc, Robert Kalman Raduly, recunoscând dificultatea de a împăca interesele autorităților locale și naționale.
Apărător înfocat al particularităților maghiare, dl Raduly a fost condamnat în martie de justiția română pentru că a vrut să impună tuturor angajaților municipali să vorbească ungurește.
Influența Budapestei
Mesageria vocală a primarului dă tonul: anunțul este făcut mai întâi în ungurește, înainte de a fi repetat în română. De altfel, majoritatea celor 39.000 de locuitori din Miercurea Ciuc își numesc sistematic orașul cu numele unguresc, Csikszereda, și îi răspund vizitatorului spontan în limba maghiară, povestesc mai departe ziaiștii de la TV5
