Prin sprijinirea est-europenilor pentru posturi de conducere şi construirea de alianţe, liderul francez încearcă o extindere a influenţei. Pentru Emmanuel Macron, drumul către mai multă putere la Bruxelles implică un ocol prin Est.Preşedintele francez a investit capital politic în Europa Centrală și de Est, o regiune de slab interes pentru predecesorii săi, unde puterea economică a Germaniei și ponderea militară a Statelor Unite dețin de mult timp o influenţă mai mare decât Parisul, scrie Politico conform Radio Europa Liberă.
POLITICO: Strategia (ocupării) posturilor
Cel puţin Macron le-a transmis un semnal europenilor din Europa Centrală și de Est că îi are în vedere, cu o serie de numiri politice de nivel înalt, în ultimele luni.
Românul Dacian Cioloş, fost prim-ministru, a fost ales lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, în mare parte datorită partidului Renaissance (Renaşterea).
Sprijinul lui Macron a fost, de asemenea, esențial în nominalizarea Kristalinei Georgieva a Bulgariei drept candidată a Europei pentru a conduce Fondul Monetar Internațional, în fața candidatului principal, olandezul Jeroen Dijsselbloem, care avea sprijinul Berlinului.
Și, într-un demers care ar fi fost de neimaginat până de curând, Macron a decis să o sprijine pe românca Laura Codruţa Kövesi pentru ocuparea postului de procuror al UE, în faţa candidaturii propriului competitor al Franţei, Jean-François Bohnert.
Ultimele două mișcări au avut loc după ce niciunul dintre estici nu a fost nominalizat pentru a ocupa niciunul dintre cele mai înalte cinci posturi în UE – președinții Comisiei Europene, Consiliului, Parlamentului și Băncii Centrale și Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă.
Susținerea lui Georgieva și a lui Kövesi le permite susținătorilor lui Macron să revendice faptul că el îi tratează pe europenii din Europa Centrală și de Est într-un mod în care ceilalți lideri ai UE nu o fac.
„Dacă țările estice au întotdeauna impresia că, în timpul nominalizărilor la funcțiile de vârf, nu au niciodată șansa de a câștiga sau de a avea pe cineva care să le reprezinte, acest lucru nu va îmbunătăți situația, ci va accentua diviziunea [în cadrul UE]”, a declarat un diplomat francez de rang înalt.
Cu mult înainte de acele negocieri, Macron acordase deja mai multă atenție Estului decât predecesorii săi. La trei luni de la preluarea mandatului prezidențial în 2017, Macron a vizitat România și Bulgaria, care nu mai fuseseră vizitate de un președinte francez de 10 ani. Acum la jumătatea mandatului, el a vizitat deja jumătate dintre membrii ex-comunişti ai UE din Europa Centrală și de Est.
Și nu este doar Macron. Membrii formaţiunii Renașterea au străbătut Europa de Est în perioada premergătoare alegerilor europene, pentru a construi alianțe și a-și aduce partenerii într-un grup nou în Parlamentul European, care a devenit Renew Europe.
„Faptul că au mers acolo înseamnă că există o recunoaștere a unui partener, a unui partener privilegiat, chiar dacă nu sunt în guvern”, a spus Séjourné, referindu-se la legăturile pe care Renașterea le-a construit cu partide precum Partidul PLUS din România, Momentum din Ungaria și Partidul Reformei din Estonia.
„Avem bătălii comune pentru progresism, lupta împotriva democrațiilor iliberale, o concepție a democrației… Avem, de asemenea, dorința de a remodela peisajul politic din aceste țări, aşa cum LREM [partidul lui Macron] (La Republique En Marche) a făcut în Franța”, a spus Séjourné, citat de Rador.