Planurile Păpușarului de la Chișinău

Dodon a argumentat că majoritatea candidaților propuși „au demonstrat inconsecvență, lipsă de profesionalism și oportunism regretabil în funcțiile și în activitățile desfășurate anterior”. Mai mult, potrivit președintelui, unii ar avea probleme de integritate fiind personal „implicați în frauda bancară și participând la luarea deciziilor care au dus la devalizarea sistemului bancar din Republica Moldova”.

A înlocuit miniștrii pe care îi consideră buni cu niște dubioși

Reamintim că săptămâna aceasta, liderul PD, oligarhul Vlad Plahotniuc a lăudat miniștrii după care a rechemat jumătate din membrii Cabinetului condus de Pavel Filip (http://www.dw.com/ro/plahotniuc-schimb%C4%83-jum%C4%83tate-din-guvernul-filip/a-41864314). Printre cei ce urmează să fie trimiși în locul lor în Guvern figurează și cei doi ex-premieri: Iurie leancă și Chiril Gaburici, care au semnat garanțiile de stat în baza cărora Banca Națională a Moldovei a creditat cu miliarde de lei trei bănci moldovenești din care se furase peste un miliard de dolari.

După ce Igor Dodon a respins candidaturile propuse de Plahotniuc, șeful Legislativului, democratul Andrian Candu (finul oligarhului Plahotniuc) a menționat că premierul Pavel Filip va înainta repetat candidații, iar dacă și de această dată președintele va refuza să semneze decretele, democrații se vor adresa Curţii Constituţionale pentru a vedea dacă este motiv de suspendare temporară a şefului statului – o procedură nemaiîntâlnită în lume când șeful statului este suspendat (fără a urma un referendum) pentru doar câteva minute, atât cât șeful Parlamentului, în calitate de președinte interimar, să semneze decretele de numire în funcție a noilor miniștri. Există deja un precedent în acest sens. Tot moldovenesc. La sfârșitul lunii octombrie 2017, așa a fost învestit în funcție noul ministru al Apărării, Eugen Sturza (http://www.dw.com/ro/eugen-sturza-este-noul-ministru-al-ap%C4%83r%C4%83rii-din-republica-moldova/a-41089471 ).

Decizia liderului PDM de a-i retrage din Guvern pe miniștrii care au reușit să redreseze economia și să înainteze în problematica transnistreană i-a uimit pe unii analiști politici. Aceștia se așteptau mai degrabă la demiterea Guvernului Filip, cunoscute fiind aspirațiile lui Vlad Plahotniuc de a prelua funcția de prim-ministru. Scenariul nu s-a adeverit însă. În schimb, în Guvern urmează a fi propulsați doi prim-miniștri, Iurie Leancă și Chiril Gaburici, care au semnat garanțiile de stat pentru creditarea, în 2014 și 2015 (http://lex.justice.md/md/359529/ ) a celor trei bănci moldovenești din care s-a furat un miliard de dolari – echivalentul a 17% din Produsul Intern Brut al țării.

Remanierile guvernamentale și raportul „Kroll-2”

Vlad Plahotniuc a făcut anunțul privind remanierile guvernamentale și aducerea în Guvern a lui Leancă și Gaburici cu numai o zi înainte de publicarea de către Banca Națională a Moldovei a unei sinteze a celui de-al doilea raport al companiei americane „Kroll”, angajată să identifice traseul banilor furați. Rezumatul raportului mult-așteptat dezvăluie cum au fost furați banii, precum și țările prin care aceștia au circulat sau în care au ajuns. În document, numele lui Ilan Șor, fost șef la Băncii de Economii și actual primar de Orhei, este menționat de peste 100 de ori. Acesta a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare, dar a rămas în libertate și gestionează în continuare bani publici „până la o sentință definitivă” a instanței de apel.

De fapt, potrivit sintezei raportului „Kroll”, ar fi vorba nu de 1 miliard de dolari furați, ci de 2,9 miliarde de dolari sustrași din sistemul bancar moldovenesc cu implicarea „Băncii de Economii”, a „Băncii Sociale” și „Unibank” în perioada 2012-2014. Este vorba, în mare parte, de credite oferite fraudulos. Conform rezumatului raportului „Kroll”, publicat de BNM, din suma de 2,9 miliarde de dolari, 2,6 miliarde (aproape 90%) au fost „împrumutate” de companii ale „Grupului Șor”, iar banii ajungeau în special în Letonia.

Rezumatul publicat al raportului detectivilor americani nu face nici o referire la ex-premierii Iurie Leancă și Chiril Gaburici – ambii ajungând la guvern pe linia politică a Partidului Liberal-Democrat, condus pe atunci de Vlad Filat – și el condamnat la 9 ani de închisoare cu executare pentru corupție și trafic de influență în baza unui presupus autodenunț semnat tot de Ilan Șor. Liberalii suspectează că rezumatul raportului „Kroll-2” a fost editat tendențios, fiind strecurate în spațiul public doar informațiile convenabile guvernării. Ei au cerut publicarea integrală a raportului detectivilor americani.

Liberal-democrați convertiți în „tehnocrați” democrați

Între timp, Iurie Leancă a devenit parte a majorității parlamentare controlate de Vlad Plahotniuc și este propulsat, împreună cu Chiril Gaburici și cu un alt fost liberal-democrat, Alexandru Tănase, la Guvern, de către oligarhul Plahotniuc. Iar Ilan Șor a devenit foarte cooperant cu cei care îl anchetează și, potrivit presei de la Chișinău, a cedat mai multe proprietăți pe care le avea fie direct lui Vlad Plahotniuc, fie interpușilor acestuia.

Iar președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a publicat stenograma ședinței secrete de Guvern la care se discuta, în 2014, despre oferirea garanțiilor de stat de către Guvernul Leancă celor trei bănci devalizate. Maia Sandu remarcă faptul că anume finul oligarhului Plahotniuc, care pe atunci era ministru al Economiei, promova cel mai insistent adoptarea de către Guvern a garanției de stat pentru cele trei bănci implicate în celebrul jaf.

Ilan Șor, sacrificat?

Vineri, 22 decembrie, a doua zi după publicarea rezumatului la raportul „Kroll-2”, șeful Legislativului, Andrian Candu, a comentat: „Într-adevăr, cei care au citit sinteza raportului „Kroll” văd că domnul Șor și echipa lui, companiile lui, sunt principalii actori și beneficiari ai fraudei bancare. Din câte cunoașteți, Șor a primit prima condamnare în instanța de fond, urmează Curtea de Apel și, dacă aceasta va stabili că pedeapsa primei instanțe va fi executabilă, Șor va fi tras la răspundere”.

Anterior, Ilan Șor amenința că, dacă va continua să fie hărțuit cu procese de judecată, va face dezvăluiri incendiare. Declarații similare au mai făcut și Vlad Filat și controversatul om de afaceri, ex-deputatul Veaceslav Platon. Ambii fac acum pușcărie în Moldova urmare a unor procese închise, neavând nici o posibilitate să facă publice informațiile incendiare promise.

Iar Ilan Sor a anunțat vineri că avocații săi au depus cerere de chemare în judecată împotriva companiei „Kroll”, la Curtea Supremă din Londra. „Un raport atât de steril din punctul de vedere al informațiilor noi și menționarea persistentă a numelui unei singure persoane, care de fapt cooperează activ cu ancheta și a fost prima care a subliniat componenta de corupție în acest caz, ne determină să tragem o singură concluzie: scopul beneficiarilor reali ai acestei ”investigații” și al angajatorilor companiei „Kroll” nu este în niciun caz dezvăluirea adevărului. Sarcina lor principală este să găsească un „țap ispășitor“ și, în același timp, să se răzbune pentru adevărul dezvăluit”, a menționat Ilan Șor.