Premierul ungar Viktor Orbán ia în considerare ideea de a ocupa funcția de președinte și de a modifica legea pentru a-i oferi președintelui republicii mai multă influență, transmite Bloomberg.
Această problemă este explorată în lumina mai multor sondaje care arată avantajul opoziției maghiare înaintea alegerilor parlamentare programate pentru aprilie anul viitor. Partidul de opoziție Tisza admite că Orbán ar putea implementa o reformă prezidențială, potrivit unei surse familiare cu conducerea partidului.
Ungaria este o republică parlamentară, în care prim-ministrul este liderul țării, iar președintele are puteri limitate, îndeplinind în principal funcții ceremoniale. De exemplu, președintele poate respinge legile sau le poate trimite Curții Constituționale spre revizuire, precum și poate propune proiecte de lege.
Președintele Ungariei este ales prin vot secret de către Adunarea Națională (parlament) pentru un mandat de cinci ani. De anul trecut, funcția este deținută de fostul președinte al Curții Constituționale, Tamás Szujok, considerat un aliat al lui Orbán.
Cu o zi înainte, pe 10 decembrie, parlamentul maghiar a aprobat un proiect de lege al partidului Fidesz al lui Orbán, care îngreunează demiterea președintelui din funcție. În timp ce anterior parlamentul putea declara președintele incapabil cu un vot majoritar simplu, această decizie necesită acum o revizuire din partea Curții Constituționale, care ar putea să o declare ilegală și să o anuleze. Curtea Constituțională maghiară este prezidată în prezent de Peter Polt, un aliat al lui Orbán, notează Euractiv.
Bloomberg relatează că Orbán ar putea decide să preia președinția indiferent de rezultatul viitoarelor alegeri parlamentare. Dacă partidul său, Fidesz, câștigă, s-ar putea concentra în principal pe politica externă a țării și ar putea lăsa afacerile interne în seama „aliatului său de încredere” János Lázár, care este ministrul Construcțiilor și Transporturilor.
Dacă Fidesz pierde alegerile și Tisza câștigă președinția, Orbán ar putea submina capacitatea liderului partidului de opoziție, Péter Magyar, de a restabili statutul Ungariei de membru loial al UE, după ani de critici la adresa politicilor țării sub conducerea lui Orbán. Cu toate acestea, această cale ar putea fi riscantă dacă este considerată contrară voinței poporului, subliniază sursa Bloomberg, familiarizat cu această abordare.
Viktor Orbán are 62 de ani. A devenit prim-ministru pentru prima dată după victoria alegerilor lui Fidesz din 1998, când avea 35 de ani. Fidesz a pierdut apoi două alegeri parlamentare în fața Partidului Socialist. În 2010, Fidesz a format o coaliție cu Partidul Popular Creștin Democrat, iar Orbán a revenit în funcția de prim-ministru. De atunci, el a rămas liderul Ungariei.
Bloomberg notează că Orbán a declarat în noiembrie că, după fiecare victorie, Fidesz a luat în considerare posibilitatea trecerii la un sistem prezidențial, dar a decis să nu o facă.
