PMP a depus în Parlament o iniţiativă legislativă de reformare din rădăcini a sistemului sanitar – pentru ca acesta să facă faţă noilor tipuri de ameninţări la adresa sănătăţii românilor, redactată de cei mai buni specialişti din ţară în managementul sănătăţii.
De altfel, PMP este primul partid parlamentar care, în contextul pandemiei de coronavirus, a propus, încă din 8 aprilie, un Pact Naţional pentru Sănătate. „Din această perspectivă, solicitarea recentă a preşedintelui PSD, Marcel Ciolacu, de a avea un Pact pe Sănătate nu este altceva decât un plagiat. Chiar în condiţiile în care pesediştii îşi asumă proiectele noastre, în calitate de preşedinte al PMP voi susţine un asemenea demers dacă este făcut pe baze sănătoase. Acest lucru înseamnă promovarea noii Legi a Sănătăţii. Legea este elaborată de cei mai buni specialişti pe care România îi are în ceea ce priveşte managementul sănătăţii, o lege pe care preşedintrele Traian Băsescu a promovat-o în urmă cu opt ani de zile. Din păcate, clasa politică a fost insensibilă faţă de realităţile din sănătate, iar chestiuni care sunt astăzi invocate drept necesitate sunt prezentate în această lege încă de acum mai bine de opt ani”, a declarat preşedintele PMP Eugen Tomac.Actul normativ al PMP urmăreşte şase direcţii majore: pune accent pe modul de finanţare a sistemului de sănătate, descrie cum trebuie acesta organizat, politicile medicamentului, asistenţa primară, serviciile spitaliceşti şi resursele umane. Dintre noutăţile pe care le aduce noua Lege a Sănătăţii elaborată de PMP, amintim:• Creşterea alocărilor bugetare pentru Sănătate gradual până la atingerea nivelul mediu din UE până în anul 2025. Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe capde locuitor (1.029 EUR, media UE fiind de 2.884 EUR), cât şi ca procent din PIB (5% faţă de 9,8% în UE).• Spitalele să aibă regim de societate cu capital de stat pentru ca acestea să poată să-şi completeze veniturile.• Transparenţă totală în cheltuirea banilor de către spitale, având ca scop final reducerea risipei. Să fie obligate, la fel ca administraţiile locale, să posteze pe site-urile proprii toate contractele şi facturile aferente acestora. • Construirea a 8 spitale regionale prin fonduri europene în cadrul exerciţiului 2021 – 2027 al Uniunii Europene.• Investiţii majore în spitale pentru rezolvarea problemei infecţiilor nosocomiale. • Dotarea spitalelor judeţene, municipale, orăşeneşti şi a celor care tratează ramuri de afecţiuni.• Adoptarea unui sistem de remunerare corectă pentru personalul medical la standarde europene, pentru oprirea exodului către Vestul Europei.• Perfecţionarea continuă a personalului medical în contextul avansului continuu al cercetării în domeniu. • Dezvoltarea capacităţilor de producţie de medicamente în România. Inclusiv prin refacerea în cel mai scurt timp a capacităţii României de a produce vaccinuri. • Alocări speciale de 0,5% din PIB pentru cercetarea medicală.
Material realizat de FLUX 24 Media Communications la comanda PMP București. COD AEP 11200012
