Rezolvarea conflictului din Ucraina nu este o chestiune de semnare a unui singur document, ci mai degrabă face parte din agenda de securitate europeană, a declarat pentru RBC
Thomas Graham, membru al Consiliului pentru Relații Externe al SUA și fost consilier prezidențial american care a supravegheat dialogul strategic dintre Casa Albă și Kremlin.
În opinia sa, Rusia și Ucraina ar putea ajunge la un acord asupra principiilor de bază ale unei viitoare soluționări finale, după care ar urma să înceapă negocierile privind toate aspectele „încheierii crizei ucrainene și stabilizării relațiilor dintre Rusia și Occident pe continentul european”.
Graham propune mai multe căi de negociere, dintre care unele, în opinia sa, necesită participarea a mai mult decât Rusia și Ucraina.
1. Garanții de securitate bazate pe modelul „neutralității armate”
Graham numește propria armată a Ucrainei cu potențial defensiv o alternativă la trimiterea forțelor occidentale de menținere a păcii acolo și la garanțiile NATO similare articolului 5 din carta alianței, pe care, în opinia sa, membrii acesteia sunt reticenți să le ofere.
Potrivit lui Graham, Kievul va insista că, chiar și cu statut neutru, Ucraina nu poate fi complet demilitarizată, „pentru a se putea apăra în cazul unui atac”. „Ucrainenii se referă la agresiunea Rusiei. Dar Ucraina s-ar putea confrunta teoretic cu amenințări din alte direcții în viitor, fie din regiunea Mării Negre, fie, de exemplu, din Balcani”, a concluzionat el.
Totul se reduce la întrebarea de cât de mare este armata de care are nevoie Ucraina pentru a se asigura că Moscova nu o percepe ca pe o amenințare, spune Graham, menționând că este puțin probabil să se ajungă la o posibilă soluție doar prin dialog între Kiev și Moscova. „Restricțiile pe care Moscova ar dori să le impună armatei ucrainene trebuie să facă parte dintr-un acord mai amplu privind stabilizarea frontierelor dintre Rusia și Occident și să fie reciproce”, consideră el.
Potrivit lui Thomas Graham, un astfel de acord ar putea fi un analog al Tratatului privind Forțele Armate Convenționale din Europa (CFE), adaptat la realitățile actuale.
2. Rolul NATO în Europa, care nu necesită neapărat acordul tuturor membrilor alianței
Thomas Graham este încrezător că extinderea de facto a NATO spre est, mai aproape de granițele Rusiei, nu va avea loc. „Îmi este greu să-mi imaginez un scenariu în care Belarus ar deveni candidat la aderare și, sincer, și cele trei state transcaucaziene. Acest fapt necesită o recunoaștere formală, ceea ce ar contribui mult la atenuarea preocupărilor Moscovei”, a remarcat el.
Dacă devine clar că NATO, în ansamblu, nu este pregătit să facă un astfel de pas în viitorul apropiat, atunci Rusia ar trebui doar să obțină angajamente din partea SUA și a altor câțiva membri ai alianței că nu vor sprijini extinderea ulterioară spre est, consideră Graham. Întrucât NATO operează pe baza unui consens complet, alianța nu se va extinde . Aceasta, consideră el, va fi o componentă a garanțiilor de securitate ale Rusiei.
Vor urma discuții despre cum se poate stabiliza linia dintre Rusia și NATO și se vor crea mecanisme similare cu cele discutate la sfârșitul Războiului Rece: o transparență sporită și restricții privind tipurile de contingente militare și arme grele care pot fi desfășurate la o anumită distanță de graniță, consideră expertul.
„Acest lucru ar trebui să răspundă și preocupărilor Moscovei. În cele din urmă, așadar, vorbim despre o înțelegere care oferă garanții de securitate atât Ucrainei, cât și Rusiei și va deveni piatra de temelie a unei arhitecturi de securitate mai ample pe continentul european pentru mulți ani de acum înainte”, a concluzionat Thomas Graham.
3. Problema teritoriilor
O înțelegere inițială, potrivit lui Thomas Graham, s-ar putea baza pe o linie de contact de facto și pe recunoașterea faptului că „fiecare parte controlează teritorii pe care cealaltă le consideră ale sale”.
Astfel, este posibil să vorbim despre o recunoaștere de facto a stării actuale, dar nu despre o recunoaștere de jure, cu condiția ca soluționarea finală a disputei teritoriale să facă obiectul unor negocieri viitoare, a menționat el.
4. Deblocarea activelor rusești și restabilirea Ucrainei
În problema activelor înghețate ale Rusiei, Thomas Graham identifică „două probleme interconectate care ar putea oferi o soluție”.
Primul este viitorul activelor înghețate.
A doua este chestiunea restaurării Ucrainei.
El descrie o posibilă soluție astfel: în schimbul relaxării și eventualei ridicări a sancțiunilor, precum și al eliberării activelor rusești, Rusia s-ar putea angaja să aloce o anumită sumă de fonduri pentru reconstrucția acelor zone din Ucraina devastate de conflict. Această sumă ar putea fi echivalentă cu valoarea activelor blocate în prezent în Europa și, într-o măsură mai mică, în Statele Unite.
Mai mult, reconstrucția este necesară nu doar în teritoriile controlate de Kiev . Părți semnificative din regiunile Donbas, Zaporijia și Herson au fost, de asemenea, afectate de conflict și, la rândul lor, vor trebui reconstruite.
„O astfel de formulă ar păstra principiul inviolabilității activelor suverane, abordând în același timp problema restaurării, evitând problema despăgubirilor. Aceasta ar putea fi o soluție acceptabilă atât pentru Kiev, cât și pentru Moscova”, consideră Graham.
În opinia sa, pentru gestionarea resurselor financiare, va fi necesară crearea unui comitet internațional care va lua decizii de investiții privind utilizarea specifică a fondurilor.
„Rusia va dori aproape sigur un loc în acest organism, la fel ca și Ucraina. Uniunea Europeană va fi reprezentată într-un fel sau altul. Statele Unite vor dori să participe. Alte țări din afara Europei și Americii de Nord ar putea dori, de asemenea, să participe. Dacă vorbim despre găsirea de fonduri pentru reconstrucția Ucrainei, statele din Golful Persic reprezintă o sursă evidentă de finanțare în aceste scopuri. China și Japonia ar putea fi, de asemenea, implicate. Acest lucru va duce la un proiect mult mai amplu, care va depăși simpla relație bilaterală dintre Ucraina și Rusia”, consideră expertul.
5. Respectarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Ucraina și a Bisericii Ortodoxe Ucrainene
Thomas Graham subliniază că problema discriminării împotriva etnicilor ruși și a vorbitorilor de limbă rusă este deja abordată în contextul planurilor Ucrainei de integrare europeană și de respectare a cartelor europene relevante ale drepturilor omului.
„Drepturile locuitorilor vorbitori de limbă rusă din Ucraina vor fi protejate într-un fel sau altul, mai ales că Ucraina abordează problemele legate de aderarea sa la Uniunea Europeană. Și, de fapt, mulți vorbitori de limbă rusă și etnici ruși locuiesc acum în teritorii controlate de Moscova”, a conchis el.
