Potrivit sondajului intitulat Coronavirus în Transilvania, maghiarii din Transilvania sunt pesimişti în ceea ce priveşte consecinţele economice şi sociale ale epidemiei noului tip de coronavirus. Rezultatele sondajului, realizat la începutul lunii aprilie, privind situaţia economică şi socială au fost publicate joi pe site-ul Erdélystat.ro. Potrivit acestora, aproape că există consens în rândul maghiarilor din Transilvania cu privire la efectele economice ale epidemiei care vor fi cel puţin la fel de grave ca în cazul crizei financiare din 2008, iar majoritatea respondenţilor au în vedere un scenariu şi mai sumbru. Aproximativ două treimi dintre cei intervievaţi spun că propria lor situaţie financiară se va deteriora semnificativ. Doar un sfert dintre respondenţi au considerat că epidemia nu va avea un impact semnificativ asupra bugetului familiei.
42% dintre respondenţi consideră că ar putea avea cheltuieli
stricte pe care nu le vor putea acoperi dacă epidemia va dura
două-trei luni. Cei mai mulţi au indicat dificultatea plăţii pentru
cheltuielile comune, iar aproape un sfert dintre respondenţi se tem
că nu vor avea bani suficienţi nici pentru mâncare.
În perioada realizării sondajului, doar 63% dintre cei care
erau încă activi în luna februarie au declarat că mai lucrează,
însă o treime dintre aceştia au indicat că se tem să nu îşi piardă
locul de muncă dacă interdicţiile rămân în vigoare încă două-trei
luni. 8% dintre cei care erau încă activi în luna februarie au
declarat că au devenit deja şomeri, 22% că au fost trimişi în şomaj
tehnic şi 5% în concediu neplătit. 8% au indicat faptul că
angajatorul intenţiona deja sa-i trimită în şomaj tehnic sau să-i
concedieze.
Cei care consideră că sunt în siguranţă şi nu-şi pierd locul de
muncă sunt, în principal, angajaţii intelectuali care lucrează în
sectorul public (administraţie, educaţie, sănătate), în sectorul
serviciilor de bază (energie, gaze, apă, canalizare, salubritate),
respectiv în sectorul IT şi comunicaţii. Cei care lucrează în
agricultură fac parte din grupul cu risc economic mai redus.
Producătorii care-şi asigură singuri resursele se află într-o
poziţie mai bună, iar o proporţie semnificativă dintre cei care
lucrează ca angajaţi sunt, de asemenea, expuşi şomajului sau pot
fi trimişi în şomaj tehnic.
Restricţiile epidemiologice au schimbat şi condiţiile de muncă
ale celor care au rămas activi. Dintre aceştia, la 16% li s-a
redus semnificativ programul de lucru, iar la 20% a existat o
uşoară scădere. 8% au declarat că li s-a mărit timpul de lucru. 20%
dintre respondenţii activi lucrează exclusiv de acasă, 8% lucrează
parţial de acasă, şi parţial la serviciu. Aproximativ 70% îşi
desfăşoară în continuare activitatea la locul de muncă, în
majoritatea cazurilor s-au luat măsuri de protecţie.
Studiul a fost realizat de Asociaţia Centrului de Analiză a
Politicilor Publice Cluj-Napoca care operează site-ul statistic
Erdelystat.ro şi de compania de sondare a opiniei SoDiSo Research,
care, în perioada 1 – 10 aprilie, a intervievat 7 450 de persoane.
Datele au fost colectate online şi telefonic. Rezultatele pot fi
considerate o estimare la nivelul populaţiei maghiare din
Transilvania cu vârste cuprinse între 18 – 80 de ani, majoritatea
fiind utilizatori de internet, cu un nivel cel puţin mediu de
educaţie.
