Pentru România, numărătoarea inversă a început în ceea ce privește depunerea Planului Național de Redresare și Reziliență. Are termen până la sfârșitul lunii să vină cu o formă acceptată de CE. E nevoie de un plan ferm de reforme de care depinde direct dacă proiectele vor fi finanțate.În timp ce noi ne mai gândim ce reformăm și mai ales cum facem reforma, ce proiecte finanțăm și sub umbrela cărei autorități le băgăm, în alte state europene lucrurile pare destul de clare, transmite RFI.
CE SPUNE RFI:
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii a aruncat o privire asupra planurilor celor 14 țări care și-au depus oficial PNRR-ul. Este vorba despre Portugalia, Franța, Germania, Grecia, Slovacia, Danemarca, Spania, Letonia, Luxembourg, Belgia, Italia, Austria, Ungaria și Slovenia.
După rosfoirea planurilor, pare că toate țările încearcă să scoată în față punctele forte la nivel european.
Într-o foarte mare măsură, țările UE vor finanța prin PNRR acele părți ale economiei pentru care respectiva țară aduce valoare adăugată la nivelul UE. În plus, acolo unde este posibil, țările care au în derulare programe/strategii de dezvoltare a diverselor sectoare vor deconta din PNRR acele cheltuieli ce se referă la eficiență energetică și digitalizare, se arată în analiză.
Germania, de exemplu, vrea să-și digitalizeze întreaga producție (1.1 mld euro în proiecte), să finanteze proiecte de cercetare-dezvoltare în domeniul industrial (859 mil euro) și clustere de inovare (232 mil). Aceste proiecte vor fi finanțate doar dacă în parteneriatele create, minim 30% din finanțare se va duce către sectorul IMM. Un accent important va fi pe investiții în cercetarea și dezvoltarea domeniului auto, domeniului 5G și al nanotehnologiei. Digitalizarea va fi elementul central în cadrul învățământului, Germania dorind să digitalizeze integral educația și să instruiască tot personalul angajat în acest domeniu.
La rândul ei, Franța are un plan foarte bine pus la punct, după cum explică Florin Jianu, președintele Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii.
Ce e clar după ce răsfoiești planurile naționale depuse deja la Bruxelles e că acestea prezintă modalități clare de implementare a ideilor.
Planurile Franței și al Germaniei prezintă chiar timeline al desfășurării implementării precum și indicatori de urmărit – ceea ce se așteaptă și din partea României, autoritățile lucrând intens în această perioadă exact la asta.
Planul francez se axează pe creșterea numărului de angajați și pe dezvoltarea resurselor umane în general.
Planurile Franței, Germaniei și Poloniei au un lucru în comun: dezvoltă masiv acele domenii pe care respectivele țări le consideră ca fiind motoare de dezvoltare și anume: Franța pune accent pe resursa umană, Germania pe automatizări, iar Polonia pe o agricultură 4.0.
Italia își propune prin PNRR resuscitarea IMM-urilor și în special turismul.
Ceva mai aproape, Bulgaria își propune investiții publice în digitalizarea agriculturii pe tot lanțul de distribuție “from farm to table” – din fermă pe masa consumatorului prin realizarea de fluxuri electronice de administrare a datelor fermierilor, centralizarea și utilizarea datelor de către firmele din lanțurile de distribuție.
Totodată, Sofia pune accentul și pe investiții în domeniul cultural, respectiv digitalizarea muzeelor, bibliotecilor și domeniul audio-vizual.
La finalul analizei, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii a numărat și paginile planurilor naționale de redresare.
Cele mai multe pagini le are Germania 1241, Croația și-a prezentat planul în 1165 de pagini, Franța în 815, Polonia în aproape 500 de pagini în timp ce România în momentul consultării ajunsese la 142 de pagini.
Amintim, planul național al României nu este deocamdată finalizat.
