Parlamentul European şi cel puţin opt state membre s-au alăturat recursului introdus de Comisia Europeană în instanţele UE împotriva unei legi adoptate în Ungaria, considerată discriminatorie faţă de persoanele LGBT+, informează AFP, citând surse europene conform Agerpres.
Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola,”va urma recomandarea” Comisiei pentru afaceri juridice de a sprijini Comisia Europeană în această procedură, a declarat miercuri purtătorul său de cuvânt.
Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European a votat în acest sens marţi, într-un vot cu uşile închise, cu 18 voturi pentru şi 2 împotrivă, a anunţat europarlamentarul francez Pierre Karleskind (Renew Europe).
„Pentru prima dată în istoria sa, Parlamentul European ia o poziţie împotriva unui stat membru în faţa Curţii de Justiţie”, a subliniat europarlamentarul, vicepreşedinte al intergrupului LGBTI.
Într-o decizie rară, cel puţin opt state membre s-au alăturat procedurii: Belgia, Luxemburg, Ţările de Jos, Austria, Irlanda, Malta, Danemarca şi Portugalia.
„Facem apel la celelalte state membre, în special Franţa şi Germania, să intervină în acest proces şi, astfel, să se poziţioneze de partea libertăţii”, a lansat Pierre Karleskind.
Franţa şi Germania se numără printre cele aproape 20 de ţări care, în iunie 2021, au cerut Comisiei să acţioneze după adoptarea de către Budapesta a acestei legi controversate.
Statele membre au timp până la sfârşitul săptămânii să se alăture recursului, orice cerere de intervenţie trebuind să fie depusă în termen de şase săptămâni de la publicarea recursului în Jurnalul Oficial al UE, care a avut loc pe 13 februarie.
Ungaria a adoptat o lege în iunie 2021 care interzice „reprezentarea sau promovarea” homosexualităţii şi schimbarea de gen în rândul minorilor, ceea ce a provocat reacţii indignate, în special din partea liderilor europeni.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre o „ruşine”, iar executivul european a sesizat Curtea de Justiţie a UE în decembrie 2022.
Comisia consideră că această lege încalcă directivele privind comerţul electronic, serviciile de pe piaţa internă, serviciile media audiovizuale, Carta drepturilor fundamentale a UE, dar şi articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană referitor, în special, la respectarea drepturile omului şi la nediscriminare.
