Parlamentul a adoptat în sesiunea sa plenară de la Strasbourg Pactul ecologic european, prezentat de către Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în dezbaterea plenară din decembrie.Uniunea Europeană vrea să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Dar toate acestea costă. Costă sectorul public și sectorul privat. Tranziția Europei către o economie sustenabilă implică investiții suplimentare de 260 de miliarde de euro pe an până în 2030, potrivit evaluării Comisiei, transmite Radio France Internationale.
RELATAREA RFI:
Iar o problemă suplimentară este că investițiile necesare tranziției nu sunt aceleași pentru toți. După cum recunoaște Comisia Europeană, unele state regiuni vor fi afectate în mod particular și vor trece prin transformări economice și sociale profunde. Aceasta însseamnă că ele trebuie ajutate.
Pentru a finanța tranziția, Comisia propune:
- Un fond pentru o tranziție justă, de 7,5 miliarde de euro, bani suplimentari care vor intra în bugetul multianual al Uniunii.
- O schemă pentru mobilizarea de investiții în cuantum de până la 45 de miliarde de euro, pentru a atrage investiții private
- Un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, cu garanții de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiții de 25-30 de miliarde de euro
Un articol apărut miercuri în publicația europeană Politico arată că România va fi al treilea beneficiar al Fondului pentru Tranziție Justă, pus la dispoziție de Uniunea Europeană. România ar putea primi 757 milioane de euro sub formă de granturi nerambursabile pentru susținerea zonelor monoindustriale care vor fi afectate de trecerea la o economie nepoluantă.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, vorbește despre provocările care stau în fața României.
”Pentru noi este foarte important ca în timp ce combatem schimbările climatice să nu periclităm industria și locurile de muncă. Sigur că industria va trebui să facă sacrificii, să suporte costuri și are nevoie de ajutor fiindcă industria din România, regiunile miniere din România, industria din România vor fi afectate mai mult decât altele. Succesul acestui pact va depinde de capacitatea de a assigura sprijin , inclusiv financiar, penru regiunile mai puțin dezvoltate”, spune Siegfreid Mureșan.
Pentru eurodeputatul Maria Grapini, membră a Grupului Socialiștilor și Democraților, este foarte importantă stabilirea de criterii clare de acordare a fondurilor, pentru a nu se mai repeta experiența neplăcută din cazul Planului de Investiții Strategice, Planul Juncker.
”Numai dacă nu vrem nu recunoaștem că va fi un impact! De aceea, în intervenția mea am rugat să se țină cont și de aspectul național. Și am dat exemplul Planului Juncker, care a pornit cu foarte bune intenții, însă criteriile au fost catastrofale – primul venit, primul servit. Aceasta se face doar la promoții de produse! Dar când ai un fond strategic folosești niște criterii care să țină cnt de zonele mai puțin dezvoltate. Iar concluzia a fost că fondul s-a concentrat doar în câteva state care au avut capacitatea administrativă să scrie proiecte. Iar aici nu-i putem scoate vinovați pe ei. Trebuie să venim cu proiectele noastre!”
Eurodeputatul Cristian Ghinea, membru al Renew Europe și fost ministru al fondurilor europene pune sub semnul întrebării capacitatea administrației din România de a accesa banii pentru finanțarea tranziției ecologice.
”Administrația din România este foarte puțin pusă la punct cu ultimele evoluții. Nu știm să luăm bani europeni din diferite fonduri și să-i combinăm pentru politici inteligente. De asta ar fi nevoie acum. Dar Ministerul Foondurilor Europene nu este în stare să stea la aceeași masă cu Ministerul Dezvoltării”, spune Cristian Ghinea.
Dar indiferent dacă autoritățile sunt sau nu pregătite, un lucru este clar: Uniunea Europeană și implicit România se află în fața unei tranziții economice și sociale, care se anunță costisitoare.
