Olanda și cei 7 pitici din UE împotriva Germaniei și Franței: Am promis să amplificăm bunăstarea în zona euro, nu s-o redistribuim

Mark Rutte, premierul Olandei, nu a vorbit doar în numele ţării sale. Neoficial, el a prezentat poziţia „celor şapte pitici”, după cum sunt numite în glumă statele mai mici din nordul UE, pe care politicianul liberal-conservator a reuşit să le strângă în jurul său.

Guvernele din Finlanda, Suedia, Danemarca, Irlanda, Lituania, Letonia şi Estonia, alături de cel olandez, nu pun mare preţ pe planurile de reformă a UE şi a zonei euro prezentate de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, în luna aprilie tot în Parlamentul European de la Strasbourg.

Premierul olandez nu este favorabil nici propunerilor mai edulcorate în comparaţie cu cele avansate de Macron, făcute de cancelara germană Angela Merkel.

Premierul olandez în vârstă de 51 de ani refuză din start ideea unui buget propriu sau a unui fond de investiţii pentru pentru zona euro.

Rutte a spus la Strasbourg că ar fi suficient ca toate statele membre să respecte regulile bugetare în vigoare. În caz de urgenţă şi numai în astfel de cazuri ar putea fi permisă implicarea vecinilor pentru a ajuta statele care se confruntă cu dificultăţi.

Dar nimic mai mult. „Am promis să amplificăm bunăstarea în zona euro, nu s-o redistribuim.

„O uniune de transfer ar fi opusul acestei promisiuni”, a avertizat el, adăugând: „Un buget propriu pentru zona euro nu este necesar şi fiindcă există deja sute de milioane de euro în bugetul normal al UE care ar putea fi folosite pentru stimularea performanţei economice.”

În opinia responsabilului ar fi de asemenea necesară reducerea finanţărilor destinate unor sectoare tradiţionale cum ar fi agricultura sau sprijinirea regiunilor mai defavorizate.

Mai puţini bani pentru UE 

Premierul olandez a fost mai puţin aplaudat de eurodeputaţi când a anunţat că va vota pentru un buget redus al UE după Brexit.

Parlamentul în schimb vrea ca bugetul UE să crească şi fără contribuţia Marii Britanii de la 1,0 la 1.3 la sută din performanţa economică a statelor UE.

Comisia Europeană propune 1,18 la sută dar şi asta este prea mult în opinia lui Rutte şi a „celor şapte pitici”. Olandezii sunt gata să plătească partea care le revine, a declarat el pentru publicul eurosceptic de acasă, dar aceste contribuţii bugetare trebuie să fie echitabil stabilite.

Bugetul trebuie să demonstreze voinţă de reformă iar reţeta de depăşire a crizelor nu poate fi mereu „mai multă Europă”, a adăugat responsabilul.

Adresându-se eurodeputaţilor critici, el a subliniat: „Dacă vreţi să întăriţi în continuare partidele populiste insistaţi asupra contribuţiei de 1,3 la sută. Aceasta este cea mai sigură reţetă.”

Mark Rutte este premier al guvernului olandez din 2010 şi a guvernat cu majorităţi schimbătoare. El este astfel unul din premierii cu cea mai mare vechime din UE. La alegerile din 2017 a reuşit să-i ţină în şah pe populiştii grupaţi în jurul lui Geert Wilders.

Edificarea unei fortăreţe

Rutte a afirmat de asemenea că UE trebuie să promită mai puţin dar să realizeze şi onoreze cu atât mai mult.

Numai pe această cale va fi posibilă convingerea majorităţii eurosceptice din numeroase ţări de rostul existenţei UE. O promisiune importantă este cea referitoare la securitate şi cooperare internaţională. În context trebuie acţionat ca în vechile filme western cu John Wayne.

Coloniştii au căzut de acord asupra ţelului şi regulilor. „Apoi, în caz de primejdie s-au baricadat în dosul căruţelor. Unitatea i-a făcut puternici!”, a exclamat şeful guvernului de la Haga.

Fortăreaţa UE trebuie să asigure apărare în faţa ameninţărilor din Rusia. Ea trebuie de asemenea să facă faţă puterilor emergente China şi India.

„Rusia ne arată cât suntem de dependenţi de solidaritatea UE”, a subliniat el.

UE este în opinia sa cel mai mare bloc economic din lume şi trebuie să joace un rol la nivel global. SUA nu mai sunt un partener de nădejde într-o lume multilaterală. Ordinea internaţională se confruntă cu presiuni enorme, „de aceea mă aflu aici şi spun: este cu adevărat urgent„, a conchis Rutte.

Pe parcursul acestui an toţi şefii de stat şi de guvern ai UE îşi vor prezenta în Parlament spre dezbatere viziunile privind viitorul UE. Rândul Angelei Merkel vine abia în noiembrie. Următorul discurs aşteptat este cel al cancelarului austriac Sebastian Kurz, care vrea în primul rând o reformare a politicii de migraţie.