De la începutul crizei medicale tot încerc să găsesc echilibrul între obligația mea de profesionist al dreptului de a prezenta lucrurile exact așa cum sunt din punct de vedere juridic și riscul de a încuraja atitudini de sfidare a pericolului real cu care nu sunt neapărat de acord (ca să nu spun că deloc). Tentația de a fi profesionist până la capăt, indiferent de context și consecințe, este de nestăvilit, spuneți-i slăbiciune și gata. Sub regimul stării de alertă sau urgență trăim, teoretic vorbind, cea mai gravă formă de limitare a unor drepturi individuale după starea de război. Tocmai de aceea cred că orice măsură a autorităților trebuie să fie supusă strict Constituției și legii, iar orice derapaj de la legalitatea cea mai strictă, indiferent cât de corect o fi din punctul de vedere al urgenței medicale, trebuie demascat, arătat cu degetul. Altfel spus, nici o urgență nu justifică încălcarea principiilor statului de drept și a valorii supreme a societății democratice, supremația Constituției, afirmă avocatul Adrian Toni Neașcu pe facebook.
CE SUSȚINE ADRIAN TONI NEACȘU:
Acestea fiind spuse, OBLIGATIVITATEA PORTULUI MĂȘTII ÎN SPAȚII DESCHISE, pe faleze, în piețe publice, târguri, zone de așteptare (stații de autobuz, peroane și altele asemenea), zonele în care se desfășoară serbări publice sau pelerinaje, exteriorul obiectivelor turistice precum și în orice alt spațiu deschis aglomerat ESTE INSTITUITĂ ÎN MOD NELEGAL.
HG-ul nr. 588 din 31 iulie 2020, care a făcut posibilă instituirea pe plan local a astfel de măsuri, este vădit nelegală, fiind contrară Legii nr. 55/2020.
Această lege stabilește, limitativ, măsurile ce pot fi luate în timpul stării de alertă. Fiind lege, deci act normativ superior, și având în vedere că orice drept individual nu poate fi limitat decât prin lege potrivit Constituției, Guvernul nu poate excede prevederilor ei, ci trebuie să se supună. Guvernul nu poate inventa alte măsuri pentru prevenirea răspândirii epidemiei decât cele la care are dreptul potrivit acestui act normativ. În ce privește obligația purtării măștii, Legea nr. 55/2020 (în art. 13) permite Guvernului (prin Ordin comun al MS și MI, iar niciodată prin hotărâri locale ale nu știu căror comitete) s-o instituie numai „în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă”.
Pentru că orice hotărâre de Guvern nu se poate emite decât în executarea, în aplicarea, unei legi, executivul nu poate excede delegării de competențe care i s-a dat, în cazul de față de a institui sau nu obligația portului măștii „în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă”.
HG nr. 588 din 31 iulie 2020 nu va rezista unui examen al legalității în contencios administrativ, fiind evident contrară prevederile art. 13 din Legea nr. 55/2020. De asemenea, vor fi ușor de anulat toate hotărârile luate pe plan local, pentru că principala obligație a unui act administrativ normativ este să corespundă legii, iar nu să reglementeze peste sau contrar ei.
Desigur, mă întreb dacă garantul constituționalității și legalității în Guvern, Ministerul Justiției, nu a observat ceea ce este evident sau doar s-a făcut că nu observă.
