Potrivit sentinţei de joi a Tribunalului Judeţean Covasna, nu trebuie arborat steagul României pe turla primăriei din Sfântu Gheorghe pentru a aniversa „eliberarea de sub ocupaţia ungară” a municipiului, transmite agenția maghiară de știri MTI.
RELATAREA MTI:
Rezumatul sentinţei în primă instanţă a fost publicat pe
portalul tribunalelor din România. Soluţia nu este definitivă.
Procesul cu privire la arborarea steagului pe turlă a fost
intentat de Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC),
care duce o luptă în instanţe împotriva simbolurilor şi
inscripţiilor maghiare în Ţinutul Secuiesc, cerând Tribunalului
să-l oblige pe primarul Árpád Antal la arborarea steagului.
Procesul a fost strămutat anul trecut la Tribunalul Municipiului
Bucureşti, care însă a statuat incompetenţa sa, astfel cauza a fost
mutată înapoi la Sfântu Gheorghe.
Reclamantul a adresat anul trecut o scrisoare deschisă
Ministerului Apărării, Ministerul de Interne, prefectul judeţului
Covasna, organizaţiile veteranilor de război şi asociaţiile
româneşti din Ţinutul Secuiesc, cerându-le să intervină în acest
proces, dată fiind “importanţa cauzei”, fişa procesului însă arată
că reclamantul a rămas singur.
Bloggerul Dan Tanasă a anunţat lansarea procesului într-o notă
a blogului său, considerând că atitudinea primarului Árpád Antal
prin care refuză arborarea steagului în amintirea intrării armatei
române în Sfântu Gheorghe în 1944 este “caracteristică duşmanilor
poporului român”.
El a evocat: steagul a fost arborat pe turla primăriei în
prezenţa ministrului apărării, Nicolae Spiroiu, în data de 8
septembrie 1994, la “a 50-a aniversare a eliberării oraşului de sub
ocupaţia străină”, însă primarul Árpád Antal l-a înlăturat cu
ocazia renovării clădirii în 2015. Primarul a precizat că pe turlă
a fost montat un ornament corespunzător celui original, care
funcţionează şi ca paratrăsnet, astfel arborarea steagului nu mai
este posibilă. Cu toate acestea el a înlesnit arborarea steagului
în fiecare an, timp de o zi, pentru a aniversa intrarea trupelor
româneşti în oraş.
Árpád Antal a declarat mai demult că legea dispune arborarea
steagului României şi al Uniunii Europene pe faţada clădirilor
aparţinând administraţiei publice, iar pe frontispiciul primăriei
din Sfântu Gheorghe flutură ambele steaguri. El a mai completat:
speră că legea va fi modificată de către parlamentul României
astfel încât ea să permită şi arborarea steagului municipiului şi
al comunităţii maghiare.
Edilul s-a referit la faptul că tocmai asociaţia lui Dan Tanasă
a acţionat în judecată numeroase consilii locale din Ţinutul
Secuiesc pentru că nu au arborat doar steagurile prevăzute de lege
şi nu doar în locurile prevăzute. În urma proceselor iniţiate de
prefect şi de ADEC, tribunalele au interpretat legea în sens
limitator şi au dispus îndepărtarea de pe clădiri a steagului
secuiesc care nu este prevăzut, dar nici nu este interzis prin
lege.
La Sfântu Gheorghe, steagul de pe turla primăriei este o sursă
de tensiuni de mai mulţi ani. Primarul anterior al municipiului,
Álmos Albert a fost amendat de către prefect cu o sumă
considerabilă în 2002, după înlăturarea steagului de pe turlă, fără
ca primarul să fi reuşit ulterior să anuleze amenda pe cale
judecătorească. În 2010 însă Curtea Europeană a Drepturilor Omului
a obligat statul român la plata unei despăgubiri, deoarece recursul
fostului primar a fost respins fără expunere de motive.
Municipiul Sfântu Gheorghe are aproape 56 000 de locuitori,
dintre care 77% s-au declarat maghiari la recensământul din 2011.
