Leonard Azamfirei se pregăteşte pentru al treilea mandat de rector în fruntea Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş (UMF) deşi legea permite numai două mandate. Acesta a jucat un rol important în tensionarea relaţiei româno-maghiare din cadrul instituţiei, transmite agenția maghiară de știri MTI.
RELATAREA MTI:
Potrivit portalului local de ştiri Zi-de-zi.ro, senatul
instituţiei de învăţământ superior, redenumită anul trecut
Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie “George
Emil Palade” din Târgu Mureş (UMFST), a aprobat, miercurea trecută,
candidatura rectorului, precum şi componenţa comisiei de selecţie a
rectorului. Universitatea din Târgu Mureş a decis anul trecut în
luna mai, în cadrul unui referendum intern, cu o majoritate de două
treimi, să nu aleagă următorul rector prin alegeri directe, ci prin
concurs.
Tibor Szilágyi, membru al Senatului Universităţii, a declarat
pentru agenţia ungară de presă MTI că Leonard Azamfirei este
singurul care şi-a depus candidatura pentru post. Cererea sa a fost
aprobată de Senat fără nicio dezbatere de fond. Fostul prorector
maghiar al UMF a mai adăugat că secţia maghiară şi-a încheiat
protestul, reprezentanţii aleşi nu mai boicotează prin
neparticipare activităţile organelor de conducere ale
universităţii. Astfel, cei 19 senatori maghiari au participat la
şedinţa de săptămâna trecută a Senatului, care are 81 de membri,
dar au considerat că cel de-al treilea mandat al lui Leonard
Azamfirei este un fapt decis şi nu au nicio şansă să se opună.
Potrivit Legii educaţiei naţionale, o persoană poate deţine
funcţia de rector timp de două mandate complete consecutive.
Leonard Azamfirei a aplicat pentru cel de-al treilea mandat,
susţinând că cel de-al doilea mandat al său nu a fost complet. În
perioada 27 aprilie – 2 iunie 2018, timp de şase săptămâni, s-a
autosuspendat din funcţia de rector pentru a participa la o
călătorie în străinătate.
Cotidianul Libertatea a publicat în octombrie anul trecut un
reportaj de investigaţie privind modul în care şapte rectori
universitari din România au găsit o portiţă în lege pentru a putea
candida la cel de-al treilea mandat. Potrivit reportajului, în
februarie 2018, Sorin Cîmpeanu, preşedintele Consiliului Naţional
al Rectorilor (CNR), a semnat un protocol cu Teodor Meleşcanu,
ministrul de externe de la acea vreme, prin care cele două
instituţii să colaboreze “în vederea promovării ofertei
educaţionale, de cercetare şi a imaginii României”. Astfel,
rectorii mai multor universităţi din România au călătorit pe
parcursul câtorva săptămâni în ţări exotice cum ar fi: Thailanda,
Myanmar, Bhutan, Nepal, Brunei, Singapore şi insulele Maldive. Pe
durata călătoriei s-au suspendat din funcţia de rector, realizând
astfel că cel de-al doilea mandat nu mai poate fi considerat
complet. Libertatea a publicat şi fotografia unei întâlniri a
delegaţiei rectorilor români din Maldive în care apar: Marilen
Pirtea de la Universitatea de Vest din Timişoara, Sorin Cîmpeanu de
la Universitatea de Ştiinţe Agronomice din Bucureşti, Leonard
Azamfirei de la UMFST şi Ioan Vasile Abrudan de la Universitatea
Transilvania din Braşov.
Toţi însoţitorii de atunci ai lui Leonard Azamfirei sunt membri
ai comisiei care va alege următorul rector al UMFST, în perioada 3
– 5 martie.
În 2011, în cadrul UMF Târgu Mureş a izbucnit un conflict
puternic între conducerea românească şi linia maghiară, întrucât
conducerea a refuzat să pună în aplicare acele prevederi ale Legii
învăţământului care erau importante pentru comunitatea maghiară,
invocând în acest sens autonomia universitară. În aceeaşi perioadă,
introducerea unor reglementări care să garanteze o autonomie
relativă a liniei maghiare nu a întâmpinat obstacole la celelalte
universităţi multiculturale din România: Universitatea Babeş-Bolyai
din Cluj-Napoca şi la Universitatea de Arte din Târgu Mureş.
În 2018, senatul UMF a decis, în lipsa reprezentanţilor secţiei
maghiare care boicotau prin neparticipare la activităţile organelor
de conducere ale universităţii, să fuzioneze cu Universitatea Petru
Maior, iar din 2019 să poarte numele medicului român George Emil
Palade, premiat Nobel. Conducerea universităţii a respins cererile
pentru o facultate autonomă maghiară, dar în 2019 a aprobat crearea
unei facultăţi autonome în limba engleză.
UMF Târgu Mureş a fost înfiinţată în 1945 ca o instituţie cu
predare exclusiv în limba maghiară. Predarea în limba română a fost
introdusă în anul 1962, în urma unei instrucţiuni verbale primită
de la liderii Partidului Comunist Român, iar prin aceasta,
învăţământul medical maghiar a început, treptat, să piardă teren.
În ultimii ani, cadrele didactice române reprezintă o majoritate de
trei pătrimi în forurile de conducere ale instituţiei, iar
deciziile acestor foruri duc la regresul treptat al învăţământului
în limba maghiară.
