de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics
Pe 8 și 9 decembrie am asistat la un troc politico-diplomatic, prin vizita pompos prezentată în presa noastră a președintelui Nicușor Dan la omologul francez. O vizită de cel mai jos nivel, aproape umilitoare, dar care a rezolvat cîte o problemă ambilor președinți. Fără invitația lui Macron, președintele nostru termina primul an de mandat fără nicio vizită oficială peste hotare, adică rușinea supremă; Macron cel tăvălit de chinezi, pe de altă parte, și-a chemat – ar zice slobozii de gură – pudelul la Elysee ca să fie sigur că România face sluj cum trebuie la Consiliul European din 18-19 decembrie, adică evenimentul decisiv pentru banii Ucrainei.
Ce a făcut Nicușor la Macron? Politico-diplomatic, nimic. Economic, chiar mai puțin.
Să analizăm puțin lucrurile.
La Élysée (Palatul prezidențial al Franței) au loc mai multe categorii de întrevederi și vizite, fiecare cu nivel și semnificație diplomatică diferită. Iată clasificarea folosită în practica diplomatică franceză:
1) Vizită de Stat (Visite d’État) — nivelul cel mai înalt
Caracteristici:
Are loc o singură dată pe mandat pentru aceeași țară. Include ceremonii fastuoase: primire la Hôtel des Invalides cu gardă militară, onoruri militare, banchet de stat la Élysée, discursuri oficiale,
activități protocolare ample. Durată normală: 2–3 zile. Semnificație: Relație strategică excelentă, consolidare de alianțe, acorduri majore.
2) Vizită Oficială (Visite officielle)
Caracteristici:
Format foarte formal, dar mai puțin protocolar decît vizita de stat. Include întîlnire oficială la Élysée, conferință de presă, dineu oficial. Fără ceremonii grandioase. Semnificație: Relații bilaterale importante, discuții politice semnificative.
3) Vizită de lucru / Vizită de lucru scurtă (Visite de travail / Visite de travail de courte durée)
Caracteristici:
Durată scurtă: cîteva ore sau o jumătate de zi. Conține de regulă: convorbiri tête-à-tête, reuniuni restrînse, prînz/cină de lucru). Semnificație: Discuții tehnice sau politice pe teme punctuale (UE, securitate, energie, Ucraina etc.). Nu are protocoale elaborate — accent pe conținut, nu pe ceremonie.
4) Întîlnire bilaterală (Entretien bilatéral)
Caracteristici:
O discuţie scurtă în biroul președintelui. Poate fi: întîlnire oficială, întîlnire informală, discuție în marja unui eveniment european. Semnificație: De obicei precede conferințe europene sau summituri NATO.
5) Prînz de lucru / Cină de lucru (Déjeuner de travail / Dîner de travail)
Caracteristici:
Format intermediar, relaxat ca formă, serios ca fond. Este ce am văzut în cazul lui Nicușor Dan. Nu are ceremonii publice, dar este trecut în agenda oficială. Semnificație: Discuții asupra unui dosar important, semnal politic de cooperare bilaterală.
Pe lîngă asta ar mai fi audiențe și primiri speciale pentru lideri de organizații internaționale (ONU, NATO, FMI), personalități culturale, științifice, laureați ai premiilor franceze, reuniuni multilaterale găzduite la Élysée, mini-summituri ale liderilor UE, întîlniri de criză (Ucraina, Orientul Mijlociu), reuniuni trilaterale (ex.: Franța–Germania–Polonia). Semnificație: de obicei indică rolul Franței de “putere coordonatoare” în UE.
După cum se vede pe siteul oficial al președinției franceze, vizita lui Nicușor a fost de nivel 5, adică ”Déjeuner de travail avec Nicușor Dan, Président de la Roumanie”.
În prima lui vizită oficială ca șef de stat, și încă la cel mai apropiat susținător, Nicușor a intrat pe ușa servitorilor, metaforic vorbind: fără conferință de presă comună, fără măcar declarații de presă la comun, doar cu un video tip selfie la comun, bătînd spre caterincă.
Și cîteva rînduri, de complezență, pe siteul președinției franceze:
”Președintele Republicii a primit marți, 9 decembrie 2025, la Palatul Elysée, pe Nicușor Dan, președintele României. Această primă vizită oficială de la alegerea președintelui român subliniază importanța parteneriatului strategic dintre cele două țări, în serviciul unei agende europene comune. Președintele Republicii și președintele României au discutat despre consolidarea cooperării bilaterale, în special în domeniul apărării și securității.
Aceasta se bazează pe angajamentul militar al Franței alături de România, cu cei 1500 de soldați francezi ai „misiunii vultur” desfășurați pentru apărarea teritoriului românesc și a flancului estic al NATO, încă din primele zile ale războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina.Ei au discutat despre provocările legate de continuarea sprijinului acordat Ucrainei, în special pe plan financiar,(s.n.)precum și despre combaterea dezinformării și consolidarea rezilienței democratice.
Au abordat, de asemenea, celelalte dosare importante de pe ordinea de zi a Consiliului European din decembrie, referitoare la geoeconomie, competitivitatea UE și aspecte comerciale, viitorul cadru financiar multianual, precum și extinderea și reformele UE”.
Vizita a mai inclus două interviuri în presa franceză, zero relatări în restul presei din Hexagon despre vizită, o întîlnire cu diaspora, una cu primărița Parisului, la care în loc de Ciucu președintele l-a cărat pe Dominic Fritz, inaugurarea a două noi numiri de străzi plus o vizită la o fabrică de drone. Niciun contract economic semnat, dar, la urma-urmei, nici Macron nu s-a întors cu ceva din China. Nu s-a semnat vreun mare acord bilateral, doar Nicușor a anunțat o vizită a lui Macron într-un viitor nu foarte clar.
