FOX NEWS (SUA), 27 august 2026 – Rusia constituie o amenințare tot mai mare pe care America și Europa nu-și pot permite să o ignore. Spațiul aerian al României a fost violat în ultimele luni de zeci de ori de drone. Conform presei, serviciile de informații americane consideră că Rusia ar putea testa fermitatea NATO printr-o manevră de mică anvergură împotriva uneia dintre țările aliate.
Din perspectiva României, nimic din toate acestea nu reprezintă ceva abstract. Ne aflăm pe flancul sud-estic al NATO, la Marea Neagră, și dintre toți aliații avem cea mai lungă frontieră comună cu Ucraina. De pe partea noastră observăm această situație de ani buni, cu drone trecând în spațiul nostru aerian și resturi de drone căzând pe teritoriul nostru. Am învățat din experiența directă că descurajarea e pusă la încercare mai întâi la frontiera alianței.
Parteneriatul dintre România și SUA a fost construit pe baza unor momente precum cel de față. Trăinicia lui derivă din două elemente: geografia și statornicia. Geografia nu noi ne-am ales-o. Statornicia ne-am demonstrat-o. Atunci când Operațiunea Epic Fury a necesitat acces și sprijin, România s-a aflat printre primii aliați care au răspuns. Prompt și public. Fiindcă așa se comportă un partener de încredere.
De aceea ne-am și trimis recent consilierul de securitate națională și șeful apărării pentru a transmite angajamentul României în privința securității regiunii Mării Negre, a asumării susținerii și redistribuirii poverii în cadrul NATO, respectiv a aprofundării parteneriatului strategic cu SUA. I-am instruit să continue această discuție, la Washington și la sediul NATO, și să răspundă oricăror întrebări pe care aliații noștri americani le-ar putea avea. Dar și să clarifice că România e pregătită deopotrivă să-și ridice ștacheta angajamentelor și viteza implementării acestora.
La originea acestei oferte se află o premiză simplă. România nu-i cere Americii mai mult. România se oferă să facă ea mai mult. Suntem recunoscători pentru conducerea asigurată de America și conștientizăm că recunoștința trebuie să vină la pachet cu responsabilitatea. SUA au dreptul să se aștepte de la Europa să contribuie mai mult la propria ei apărare, iar România răspunde la aceste așteptări cu bani și cu fapte, inclusiv ținta pe care și-a fixat-o, de a-și mări cheltuielile militare la 5% din PIB până în 2035.
La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de pe coasta Mării Negre România a demarat unul dintre cele mai ample proiecte de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO: o operațiune de extindere și modernizare deja în curs sau planificată de 2,5 până la 3 miliarde de euro. Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea sunt în prezent în curs de a fi conectate printr-o rețea logistică militară, care leagă între ele aerodromuri, șosele, porturi, poligoane și infrastructura de aprovizionare, astfel încât România și SUA să fie în măsură a deplasa rapid trupe și echipamente atunci când vor fi necesitate cel mai mult.
Modernizarea forțelor noastre armate e bazată pe armamentul american: apărare antiaeriană și anti-rachetă Patriot, artilerie cu rachete HIMARS, avioane F-16, tancuri Abrams și achiziția planificată a 32 de avioane F-35A. Aceasta nu e vreo listă de cumpărături. E o decizie de a avea interoperabilitate cu platformele SUA și NATO. Și o decizie ca forțele române să fie pregătite în prima zi a crizei, iar nu în a 30-a.
Fiindcă descurajarea nu ține doar de ce poate face NATO odată ce o criză a izbucnit. Ține de a convinge adversarul, mai înainte de apariția crizei, că agresiunea va da greș și alianța va reacționa precum un singur om. Ceea ce necesită capacitate vizibilă, infrastructură adaptabilă și voința politică de a le utiliza pe ambele. Mai necesită și ca aliații să știe că pot conta unul pe celălalt, și nu numai la Washington ori Bruxelles, ci în teren, acolo unde geografia și pregătirea prealabilă decid cât de rapid se transformă o decizie în fapte.
Răspunsul Europei pentru Rusia include aerodromurile, porturile, poligoanele, conductele și bateriile antiaeriene românești, cât și sprijinul asigurat de România aliaților ei supuși la presiune. O Românie mai puternică înseamnă un flanc sud-estic mai solid. Un flanc sud-estic mai solid înseamnă o securitate ameliorată la Marea Neagră. Iar o securitate ameliorată la Marea Neagră consolidează capacitatea NATO de a descuraja conflictul pe întreaga întindere a Europei.
Suntem pregătiți să investim, să găzduim, să instruim, să modernizăm și să fim alături de aliații noștri, și mai presus de toți alături de SUA.
Mesajul nostru e prin urmare simplu: România nu va aștepta să fie pusă la încercare pentru a se pregăti.
Articol de Președintele Nicușor Dan (președinte al României, matematician și fost primar al Bucureștilor)
Traducere: Andrei Suba/RADOR RADIO ROMÂNIA/asuba/cciulu
