Agenția spațială americană va face publică, luni, ”o descoperire științifică majoră”, care a fost făcută de cercetători ca urmare a explorării planetei Marte. Rezolvarea unuia dintre misterele planetei Marte va fi prezentată, într-o conferință de presă, care va avea loc, luni, la sediul central al NASA din Washington, și care va fi transmisă live de televiziunea online NASA TV, pe site-ul agenției, nasa.gov.
La conferința de presă vor participa: Jim Green, director de știința planetelor la sediul central al NASA, Michael Meyer, cercetător principal pentru programul de exploare al planetei Marte, din cadrul NASA, Lujendra Ojha, de la Georgia Institute of Technology din Atlanta, Mary Beth Wilhelm de la Ames Research Center in Moffett Field, din California, și de la Georgia Institute of Technology, și Alfred McEwen, cercetător principal al High Resolution Imaging Science Experiment (HiRISE), în cadrul University of Arizona din Tucson.
După anunțul privind conferința, care a fost publicat și pe pagina de Twitter a NASA, presa internațională a început să speculeze pe marginea descoperirii majore pe care Agenția spațială americană ar putea să o facă luni.
Astfel, potrivit publicației britanice The Independent, NASA ar putea să anunțe că a descoperit apă pe planeta Marte. În acest sens, se face referire la faptul că la conferința de presă vor participa Alfred McEwen, care în luna iulie a publicat un studiu despre activitatea din craterul Gale de pe planeta Marte, și Lujendra Ojha, care a colaborat la rândul său cu McEwen și care a studiat posibilitatea existenței apei pe planeta roșie.
De altfel, încă din 2011, specialiştii de la NASA anunţau că au descoperit pentru prima dată urme ce ar putea dovedi prezenţa apei în stare lichidă pe Marte, o descoperire ce oferea noi perspective pentru explorarea planetei roşii şi pentru organizarea unor expediţii cu echipaj uman pe aceasta.
Pe de altă parte, anunțul NASA referitor la această descoperire științifică majoră, care va fi făcută publică luni, a dat naștere pe rețelele de socializare la numeroase speculații privind identificarea unor forme de viaţă extraterestre.
De altfel, în urmă cu doar câteva decenii, oamenii de ştiinţă considerau ideea vieţii extraterestre ca fiind una improbabilă, însă, în prezent, NASA crede că este doar o chestiune de timp până când savanţii vor descoperi dovezi ale vieţii pe alte corpuri cereşti din Sistemul Solar. În acest sens, Agenţia spaţială americană se concentrează, în prezent, pe detectarea unor eventuale urme de viaţă pe Marte, în timp ce Agenţia Spaţială Europeană analizează Luna, se spunea într-un articol despre panspermie ce a fost publicat în august în revista ştiinţifică britanică New Scientist, citat de dailymail.co.uk.
Pe de altă parte, potrivit unui studiu publicat în luna aprilie în revista Geophysical Research Letter, Marte are câteva mii de gheţari îngropaţi sub scoarţa sa acoperită de praf, care au împreună o cantitate de apă suficient de mare pentru a acoperi întreaga suprafaţă a acestei planete cu un strat de gheaţă ce ar avea grosimea de 1,1 metri, informa la momentul respectiv Reuters.
Oamenii de ştiinţă încearcă de foarte multă vreme să înţeleagă felul în care Marte s-a transformat dintr-o planetă caldă, umedă, probabil asemănătoare cu Terra, în istoria ei timpurie, în planeta rece, uscată şi deşertică din zilele noastre.
În urmă cu câteva miliarde de ani, Marte, care este lipsită de un câmp magnetic protector, şi-a pierdut aproape întreaga atmosferă. Mai multe studii sunt în prezent în derulare şi încearcă să calculeze cantitatea de apă care a dispărut în acel moment de pe Marte şi cantitatea de apă rămasă blocată în depozitele de gheaţă subterane.
Pe lângă dovezile care au demonstrat deja existenţa pe Marte a unor văi de râuri, izvoare şi minerale hidratate, oamenii de ştiinţă care studiază anumite molecule cu rol de marker din atmosfera marţiană au ajuns la concluzia că această planetă a avut probabil în trecutul ei un ocean cu o adâncime de peste 1,6 kilometri şi care acoperea mai mult de jumătate din emisfera ei nordică. Marte ar fi pierdut de-a lungul istoriei circa 87% din cantitatea ei totală de apă. În prezent, cele mai mari rezervoare de apă cunoscute de pe Marte se află în calotele ei polare.
De asemenea, în luna martie, cercetătorii de la NASA au dat publicităţii un nou studiu potrivit căruia un ocean străvechi, mai mare decât Oceanul Arctic de pe Terra, acoperea în trecut o cincime din suprafaţa planetei Marte şi ar fi putut să găzduiască forme de viaţă, după cum informa la momentul respectiv maxisciences.com.
Epoca asociată cu această particularitate geomorfologică din trecutul planetei Marte corespunde unei perioade care a avut loc în urmă cu 4,3 milioane de ani. În acea perioadă, Marte era încă o planetă tânără. Mediul ei deosebit de umed conţinea pe atunci suficient de multă apă pentru a forma un ocean ce acoperea jumătate din emisfera nordică şi avea o adâncime medie de 137 de metri. Anumite zone puteau să depăşească adâncimea de 1,6 kilometri, potrivit estimările oamenilor de ştiinţă. De atunci, planeta roşie şi-a schimbat complet înfăţişarea, iar de-a lungul timpului, 87% din apa ei s-a evaporat în spaţiu.
