Mollahul Omar, fondatorul talibanilor afgani, mort în 2013, ar fi trăit ani de zile în preajma unei baze militare americane din sudul Afganistanului. Iată ce putem citi într-o carte scrisă de o jurnalistă olandeză care a fost bazată ani de zile în această ţară, transmite RFI.
RELATAREA RFI:
Mollahul Omar a fost vecin cu americanii! Iată afirmaţia făcută de Bette Dam, jurnalistă olandeză, în ultima ei carte intitulată „In căutarea unui duşman”.
Administraţia americană din aceea epocă – începutul anilor 2000 – promisese o recompensă de 10 milioane de dolari pentru capturarea liderului taliban. Washington estima pe atunci că molahul Omar, chior de un ochi, se refugiase în Pakistan după căderea regimului taliban din Afganistan. Autoarea olandeză, dezminte această teză după 5 ani de anchetă şi după ce a stat de vorbă cu zeci de şefi talibani dar şi cu bodyguardul liderului taliban, Jabbar Omari, fost guvernator provincial.
Reamintim că regimul taliban a căzut în 2001 după ce a impus teroare în ţară timp de 5 ani. Mollahul Omar ar fi decis atunci să transmită puterea unui alt cadru al mişcării, pentru ca el să devină un soi de lider spiritual, scrie Bette Dam. Mai întâi, şeful taliban se ascunde timp de trei ani pe lângă o familie – care nu ştia cu cine are de a face – în capitala regiunii Zabul, aflată la frontiera cu Pakistanul. Americanii sunt gata-gata să pună mâna pe el de două ori. Prima dată, mollahul Omar scapă de ei ascuzându-se după un maldăr de lemne. A doua oară, se ascunde în singura cameră dintr-un întreg complex pe care americanii nu o vor percheziţiona.
Molahul Omar, în preajma bazelor Lagman şi apoi Wolverine
In 2004, când americanii încep să construiască baza militară Lagman, la câteva sute de metri de ascunzătoarea mollahului Omar, acesta decide să se mute dar în aceeaşi provincie Zabul. Puţin timp după aceea, americanii construiesc a doua bază, Wolverine, la doar 5 kilometri de noua ascunzătoare a celui mai căutat om din lumea la aceea vreme. Peste o mie de militari americani dar şi forţe speciale britanice erau bazate acolo. In ciuda fricii de a fi prins, mollahul Omar va rămâne acolo, va trăi ca un ermit, fără să-şi vadă familia şi ieşind rareori afară. Ascuns de cele mai multe ori prin tunelurile din zonă, molahul Omar asculta ştirile la BBC în limba paştu, mai afirmă Bette Dam.
Fondatorul talibanilor a murit în 2013 dar oamenii săi nu au anunţat decesul decât doi ani mai târziu iar în 2016 au publicat un soi de biografie oficială a fostului lor lider.
Cum era de aşteptat, cartea jurnalistei olandeze a provocat luări de poziţie şi reacţii virulente. Preşedinţia afgană de exemplu a respins ceeace numeşte „afirmaţii delirante”. Fostul director CIA şi şef al armatei americane în Afganistan, general David Petraeus, s-a arătat şi el sceptic vizavi de teza lui Dam. „Aveam acces peste tot şi la orice în Afganistan şi sunt surprins să aflu că mollahul Omar a luat aceste riscuri” spune fostul oficial în paginile ziarului Wall Street Journal. In fine, un fost ministru afgan de interne şi ex-şef al serviciilor de informaţii afirmă că are „dosare întregi de dovezi” care arată că demnitarul taliban a fugit şi murit în Pakistan. Analiştii notează faptul că afganii acuză în mod regulat Pakistanul că i-ar fi sprijinit pe fugitivii talibani.
Cartea „In căutarea unui duşman” al ziaristei Bette Dam iese în librării, deocamdată doar în olandeză, în momentul în care americanii şi insurgenţii talibani negociază o posibilă ieşire din criză după 18 ani de război.
