După ce Biserica Ortodoxă Română a binecuvântat inițiativele comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată canonic Patriarhiei de la Moscova, dar independentă din punct de vedere juridic, a menționat că decizia este periculoasă pentru suveranitatea statului și integritatea teritorială, potrivit paginii Uniunea Jurnaliștilor Ortodocși citată de BucPress.
Mitropolitul Kliment a spus că decizia Bisericii Ortodoxe Române a fost cauzată de temeri pentru parohiile de limba română din Ucraina din cauza acțiunilor autorităților de la Kiev și ale Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (Autocefale).
Decizia BOR ar confirma prigoana preoților români și ucraineni, potrivit mitropolitului
Șeful Direcției Sinodale de Informare și Educație a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Mitropolitul Kliment de Nijn și Pryluki, a comentat: „Oricât ar încerca politicienii ucraineni să justifice segregarea compatrioților lor pe motive religioase față de colegii lor europeni, tot mai multe semnale vin din străinătate despre temerile pentru situația privind drepturile fundamentale europene și libertatea de conștiință din Ucraina. Ceea ce știm despre decizia Sinodului din România indică faptul că această preocupare se dezvoltă rapid într-un plan practic”, a menționat episcopul.
Potrivit acestuia, prin hotărârile sale, Biserica Ortodoxă Română a confirmat că există persecuții la bisericile și mănăstirile în care serviciul divin este oficiat în limba română.
„Este un semnal puternic pentru parlamentul ucrainean despre modul în care este gândită politica ucraineană în Europa și ce consecințe va avea”, a subliniat mitropolitul Kliment.
BOR acuzată de generarea unor mișcări separatise, după modelul sudului și estului ucrainean
El a remarcat că decizia Sinodului Bisericii Ortodoxă Române poate genera diverse procese care vor amenința integritatea teritorială a Ucrainei.
„Nu este clar dacă vorbim despre ideea de înregistrare legală conform legilor ucrainene sau dacă o astfel de structură este deja înregistrată în România. În orice caz, inițiativa reprezintă un pericol nu numai pentru integritatea bisericii, ci și pentru suveranitatea statului pe teritoriul ucrainean legat istoric de statul român. Nu trebuie să mergi departe pentru exemple. Aceleași procese au loc deja în sudul și estul țării noastre”, a subliniat episcopul.
„Toți cei care sunt familiarizați cu situația reală a bisericii din regiunile în care este vorbită limb română din Ucraina vor fi de acord că în stadiul actual o astfel de inițiativă are foarte puține perspective reale”, a spus purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, subordonată canonic Patriarhiei de la Moscova, dar desprinsă din punct de vedere juridic de Rusia în mai 2022.
Mitropolia de la Kiev nu recunoaște faptul că se supune Moscovei
Șeful Departamentului Juridic al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Oleksandr Bahov, a declarat la finele anului 2022 că „actele statutare arată că Biserica Ortodoxă Ucraineană este înregistrată în baza legislației ucrainene, fiind fondată de Sinodul Bisericii cu centrul la Kiev”, și nu la Moscova sau în alt stat. Mitropolia de la Kiev susține că a rupt toate legăturile cu Moscova în mai 2022, iar din punct de vedere juridic „Biserica Ortodoxă Ucraineană este independentă și nu s-a subordonat niciodată unui stat străin”, a declarat șeful Departamentului Juridic al Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
În același timp, Oleksandr Bahov și nici alți reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Ucrianene, nu au menționat dacă Mitropolitul Onufrie a solicitat autocefalia după desprinderea la Moscova sau continuă să fie canonic în cadrul Patraiarhiei Ruse.
