Moartea lui Alex Pretti, asistent medical de 37 de ani împușcat la Minneapolis în timpul unei operațiuni a agenților federali, a devenit punctul de convergență al unei crize care depășește cu mult granițele unui oraș american. Presa europeană descrie nu doar un incident tragic, ci un simptom al unei transformări profunde a ICE – agenția americană de imigrație – într-un instrument de forță politică, polarizant și tot mai violent. La Libre Belgique titrează: „Minneapolis contra ICE – reacția instituțională și riscul unei crize naționale”, și explică faptul că povestea este în primul rând despre confruntarea dintre autoritățile locale și guvernul federal. Primarul orașului Minneapolis, Jacob Frey, a anunțat intenția de a da în judecată guvernul pentru a suspenda temporar operațiunile ICE, o măsură fără precedent în acest context.
Guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz, acuză agenția că „seamănă haos și violență”, în timp ce moartea lui Pretti a declanșat proteste violente, baricade, incendieri și intervenții în forță ale poliției. Șeful poliției locale încearcă să transmită calm – „intenționăm ca lucrurile să rămână așa” – dar tensiunea rămâne ridicată.
Publicația belgiană extinde analiza către impactul politic la nivel federal, unde finanțarea Departamentului pentru Securitate Internă este pusă sub semnul întrebării. Astfel, cazul Minneapolis nu mai este doar o criză locală, ci „un detonator politic național”.
Sub titlul ”ICE ca poliție politică și braț al regimului Trump”,
Libération merge mai departe și interpretează ICE ca pe un pilon central al proiectului autoritar trumpist. Ziarul francez descrie agenția drept „o poliție politică și brațul armat al derivei autoritare”, construită pentru a pune în practică promisiunea-cheie a lui Donald Trump: „expulzarea în masă”.
Potrivit publicației, ICE nu mai operează ca o agenție clasică de aplicare a legii, ci ca o forță paramilitară activă în orașe progresiste, unde desfășoară raiduri punitive, arestări „adesea pe criterii de fizionomie” și intervenții în școli, biserici și tribunale.
Libération notează o escaladare a abuzurilor: cetățeni americani arestați pe nedrept, morți în detenție și împușcarea manifestantei Renee Nicole Good, urmată de cazul Alex Pretti.
ICE este descrisă de observatori drept „o miliție asemănătoare Gestapo-ului”, formată din „brute și mercenari”, iar sociologii avertizează că extinderea rapidă a personalului – de la 10.000 la 22.000 de agenți – a dus la relaxarea criteriilor de selecție. Publicația subliniază și mecanismele interne: prime pentru arestări, cote de 3.000 de rețineri pe zi și un protocol care permite intrarea în locuințe fără mandat, încălcând astfel în mod direct Constituția SUA. În această lectură, ICE nu mai este o simplă agenție, ci simbolul unei derive autoritare sistemice, notează publicația franceză de stânga.
Dacă Libération vorbește despre sistem, Il Corriere della Sera mută reflectorul asupra victimelor. Cotidianul italian reconstruiește portretul lui Alex Pretti prin vocea tatălui său, Michael Pretti, care imploră presa:
„Spuneți adevărul despre fiul nostru. Era un om bun.”
Familia respinge acuzațiile oficiale potrivit cărora Alex ar fi fost violent sau înarmat. Dimpotrivă, spun ei, ultimele imagini arată că ținea un telefon și încerca să protejeze o femeie agresată de agenți ICE. Tatăl său denunță „minciunile dezgustătoare ale administrației” și susține că fiul său a murit încercând „să protejeze o altă persoană”.
Portretul este cel al unui asistent medical devotat, care îngrijea veterani americani, fără cazier judiciar, afectat de ceea ce vedea în țară. Corriere transformă cazul într-o tragedie morală și simbolică, în care un cetățean american devine victimă a unei politici pe care o considera nedreaptă.
