România este foarte stabilă la acest moment, iar cel puţin până în 2025 nu vor mai exista ajustări fiscale, a declarat, miercuri seara, la „Topul Naţional al Firmelor Private din România”, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.
„La acest moment vă spun că România este foarte stabilă şi acest lucru, de fapt, este dovedit de cifrele pe care le vedeţi. Există capital care poate fi pus la dispoziţie, există un curs valutar stabil, chiar în apreciere din perspectiva parităţii euro-leu faţă de anul trecut şi acest lucru spune multe. Există programe de finanţare. 6% din PIB s-au dus către economie şi cetăţeni în acest an. Ce pot să vă spun este că cel puţin aceeaşi cifră se va aduce şi în 2023. Ceea ce am eu în propunerea pe care vreau s-o fac membrilor Guvernului şi Coaliţiei este să fie ceva mai mult, dar pentru acest lucru avem nevoie să facem un „balancing act” între nevoia de compensare a erodării puterii de cumpărare la cetăţeni şi nevoia de compensare, dacă vreţi, a pierderii de putere de competitivitate la companii. Nu vor mai exista ajustări fiscale până în 2025, cel puţin până atunci. Dincolo de disconfortul creat de această ajustare fiscală pe care ar trebui să o facem, o ajustare fiscală cuprinsă în PNRR – nu vreau să fac comentarii asupra modului în care a fost cuprinsă, dar mie mi s-a părut că n-a fost făcută cu consultarea marii pături a economiei româneşti – vreau să vă spun că avem şi confirmarea că jalonul este îndeplinit pe zona microîntreprinderilor (…) Scopul este să stăm împreună la masă şi să găsim soluţia, pe de o parte pentru colectarea de taxe care să fie una corectă, eficientă şi neagresivă, iar pe de altă parte modul în care să redistribuim aceste venituri să fie unul care să ne conducă, nu la supravieţuirea pe anul curent, cum s-a făcut foarte mult timp în această ţară, ci la îndeplinirea unor obiective pe termen mediu şi lung pe care să le construim împreună”, a spus Câciu.
Potrivit ministrului Finanţelor, România trebuie să înţeleagă că viitorul este trecerea la economia de producţie, cu o valoare adăugată şi fără să mai fie dependentă de balanţa comercială.
„Problemele nerezolvate structural din trecut, nu numai la nivel de România, dar mai ales european, îşi spun acum cuvântul. Dependenţa de lanţurile de aprovizionare globale, regionale, goana după energie ieftină care să fie creatoare doar de dependenţă şi lăsarea la o parte a productivismului intern face ca Europa, dar şi România, să-şi dea seama că are nevoie de schimbarea unei paradigme economice. Vrem, nu vrem în cinci sau zece ani omenirea va trece la o nouă paradigmă de dezvoltare economică şi, din punctul meu de vedere, va trece de la globalism la ceea ce înseamnă productivism economic. Asta înseamnă internalizarea producţiei, internalizarea producţiei însemnând localizarea producţiei, fie ea la nivel regional, naţional, unional, deci continental, sau pe regiuni în care se întâlnesc mai multe continente. Omenirea îşi dă seama ce înseamnă dependenţa de lanţuri de aprovizionare pe care nu le poate controla. România trebuie să înţeleagă că viitorul este trecerea la economia de producţie. Când spunem economia de producţie, mulţi se gândesc la sintagma comunistă „fabrici, uzine”, dar nu e lipsită de realitate. Este necesar să avem economie care să aibă o valoare adăugată ridicată. Este necesar să reducem dependenţa de balanţă comercială”, a susţinut şeful de la Finanţe.
Ministrul de resort a menţionat, totodată, că inflaţia din Europa va ajunge, prin contagiune, şi în România, „prin bunurile pe care le importăm”.
„Dacă mare parte din inflaţia pe care o trăim acum este datorată crizei preţurilor la energie, vreau să vă spun că ceea ce urmează este inflaţie importată. O resimţim deja. Ne uităm la cât de puternic creşte inflaţia în Europa şi trebuie să înţelegem că ea ajunge prin contagiune şi în România, prin bunurile pe care le importăm. De aceea, este necesar să începem să gândim într-o mentalitate productivistă. Iar ceea ce noi am încercat anul acesta a fost, chiar dacă provocările ne îndemnau la a compensa pierderi de venit sau la a compensa anumite elemente de cost care au intervenit pe parcurs şi ele sunt date în principal de preţurile la energie, să creăm programe care să ducă către această nouă paradigmă. Programe care să asigure o reconversie economică care să se facă fără o intervenţie altfel a statului, ci într-un mod dinamic şi atractiv”, a precizat Adrian Câciu.
