Reuşitele practice bazate pe recunoaşterea intereselor comune contribuie la consolidarea climatului de încredere în relaţiile româno-ungare, astfel cresc şansele succesului şi în rezolvarea subiectelor sensibile legate de drepturile comunităţilor naţionale, a subliniat ministrul de externe și al comerțului exterior din Ungaria Péter Szijjártó joi, la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu mai mulţi membri ai noului Guvern român, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Pe lângă omologul său român, ministrul de Externe Bogdan
Aurescu, Péter Szijjártó s-a întâlnit cu ministrul Economiei,
Claudiu Năsui, cu ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, cu
ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi cu ministrul Dezvoltării,
Attila Cseke.
Politicianul a convenit cu colegii săi români, printre altele,
despre deschiderea, până în 2024, a celei de-a treia legături pe
autostradă între cele două ţări (între localităţile Mátészalka şi
Satu Mare) precum şi autorizarea unor noi puncte de trecere a
frontierei. Szijjártó a observat: este ridicol şi totodată trist că
există 10 drumuri transfrontaliere care sunt deja construite, ele
ar putea apropia comunităţile şi localităţile care trăiesc în zona
de graniţă, cu toate acestea utilizarea acestora nu a fost
autorizată.
Partea maghiară şi-a asumat construirea infrastructurii de
control de frontieră, cerând totodată partenerilor români să
autorizeze punerea în exploatare a celor 10 drumuri.
S-a convenit, de asemenea, ca Ungaria să transforme până în
2024 linia ferată Budapest-Békéscsaba-Lökösháza în linie dublă,
aceasta continuând pe teritoriul românesc cu trecere prin Curtici.
Partea română va efectua şi ea modernizarea, astfel încât timpul de
deplasare pe calea ferată între Budapesta şi Bucureşti va fi redus
semnificativ atât în privinţa transportului de persoane, cât şi în
cel al mărfurilor.
Péter Szijjártó a subliniat că cele două ţări au un interes
comun şi în privinţa începerii cât mai grabnice a exploatării
zăcămintelor de gaze naturale din zona Mării Negre aparţinătoare
României, deoarece aceasta ar însemna pentru Ungaria o nouă sursă
de aprovizionare cu gaz.
Joi s-a convenit despre dublarea capacităţii conductei de gaz
care leagă România şi Ungaria – în cazul în care exploatarea va
putea începe în Marea Neagră -, capacitatea fiind extinsă de la
1,75 miliarde metri cubi în prezent la 4,4 miliarde metri cubi,
deschizând concomitent pentru gazul românesc piaţa gazului din
Ungaria şi, prin ea, pieţele celorlalte ţări din Europa Centrală şi
de Vest.
