COMENTARIU DEUTSCHE WELLE de Richard Fuchs
Ministrul german de interne este sursa unor dezbateri care ar putea afecta credibilitatea coaliţiei de guvernare de la Berlin, abia intrată în pâine după negocieri nicicând mai anevoioase în istoria Germaniei.
Noul ministru al afacerilor interne, conservatorul bavarez Horst Seehofer pare să îşi fi propus să genereze dezbateri publice dintre cele mai intense în prima săptămână de activitate ministerială. Și a reușit. Pentru că, după ce a pus gaz pe foc, declarând într-un ziar central că Islamul nu face parte din Germania, acum avansează ideea suspendării acordului Schengen pe termen nedeterminat. „Controalele la frontierele interne trebuie efectuate atâta timp cât UE nu reușește să protejeze și să controleze în mod eficient frontierele externe”, ceea ce, spune domnul Seehofer, nu se va petrece în „în viitorul apropiat”.
„Moartea” pentru Europa
Odată cu atacul său asupra libertății de călătorie în Europa, Seehofer dovedește că are un simţ acut al vremurilor. Dezbaterea privind refugiații în 2015 și atacurile teroriste de la Paris, Bruxelles și Berlin au dus la contractarea spaţiului Schengen aşa cum îl ştiam, transformându-l într-un „Schengen light”. Invocând amenințarea teroristă care derivă din migrația ilegală, Suedia, Danemarca, Austria și Germania au câștigat dreptul de a reintroduce controalele temporare la frontiere.
Comisia UE a aprobat această măsură, dar a cerut ca verificările să nu aibă caracter permanent. Începând din 1995, acordul Schengen a garantat libertatea de deplasare între 26 de state, între care cele 22 state membre ale UE și statele non-membre, precum Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein. Eliminarea controalelor la frontierele interne ar trebui însă înlocuită cu un control strict al frontierei externe.
Comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos a reiterat apelul adresat şefilor de stat şi de guverne, cerându-le să nu afecteze liberatea de călătorie în interiorul Europei. „Dacă moare acordul Schengen, moare Europa”, a spus Avramopoulos în repetate rânduri.
Bulgaria, care deține în prezent președinția Consiliului UE, a reamintit recent prietenilor săi germani această responsabilitate. Dorinţa Comisiei Europene și a președinției bulgare ar fi ca verificările temporare la frontiere să fie eliminate treptat din luna mai. „Granițele din spațiul Schengen trebuie să fie deschise, astfel încât economia să nu sufere”, a declarat ministrul bulgar de externe, Ekaterina Zaharieva, în februarie. Țara ei speră să adere la spațiul Schengen până la sfârșitul anului.
Seehofer nu pare să ia în serios aceste cuvinte. Într-un interviu acordat cotidianului „Welt am Sonntag”, ministrul federal de interne a pledat pentru extinderea semnificativă a controalelor la mai multe puncte de frontieră. „Despre acest lucru urmează să mai discutăm”, a spus Seehofer.
Cu toate acestea, dacă el va extinde controalele la frontieră de unul singur, reacţia Bruxellesului va fi furibundă, de vreme ce revizuirea statutului Schengen necesită votul în unanimitate al tuturor statelor membre. Într-un atare context, Comisia Europeană ar putea declanşa o procedură de „infrigement” împotriva Germaniei din cauza încălcării dreptului comunitar. Nu ar fi prima penalizare de acest fel pentru Republica Federală, cândva „elev model” în Uniunea Europeană.
Seehofer pune în discuţie o componentă a acordului de coaliţie
Imediată şi mult mai puternică ar putea fi însă reacţia partenerilor de coaliție, SPD și CDU. Să ne amintim că au trecut numai câteva zile de la semnarea acordului de coaliție. Sub sloganul „Un nou început pentru Europa”, negociatorii celor trei partide au stabilit că politica europeană a Germaniei este pivotul principal al colaborării lor.
În documentul semnat inclusiv de ministrul de interne Horst Seehofer, responsabilii CDU, CSU şi SPD se angajează să respingă „în mod clar protecționismul, izolaționismul și naționalismul”, subliniind nevoia de mai multă cooperare internațională. Cu aceeaşi retorică percutantă, cei trei parteneri guvernamentali evidenţiază şi importanţa solidarității: „Lucrăm împreună pentru a ne asigura că Germania își îndeplinește responsabilitățile europene într-un spirit de parteneriat și solidaritate reciprocă”.
Cum se potriveşte propunerea lui Seehofer cu prevederile acordului de coaliţie? O întrebare pe care şi-o pun nu numai social-democraţii. În definitiv, scopul ministrului de interne – combaterea migraţiei ilegale – poate fi atins şi prin intensificarea controalelor la graniţele externe ale UE, nu doar prin bariere la vămile interne. Opoziţia, mai ales Partidul Verzilor, l-a criticat pe Seehofer, căruia i-a transmis că „Germania nu este o insulă izolată”.
Dacă partenerii de coaliţie își iau propriile principii în serios, tensiunile riscă să ia amploare. Condusă de câteva zile de vechea şi noua mare coaliţie, Germania ar putea avea o problemă serioasă de credibilitate în ceea ce priveşte politica sa europeană.
Campanie pentru Bavaria. Şi AfD.
Pe reţelele sociale, mulţi dintre cei care urmăresc dezbaterea consideră că Seehofer are motive precise de a stârni şi întreţine această controversă. Având în vedere viitoarele alegeri din Bavaria, el ar putea fi tentat să facă din CSU forța motrice în ceea ce privește siguranţa internă.
Politicienii din tabăra de stânga îl acuză că este dornic să recupereze electoratul conservator care a migrat către partidul naţionalist (anti-imigraţie) Alternativa pentru Germania (AfD).
Acest partid a cerut, într-un amendament depus vineri în Bundestag, revenirea la „controale extinse la frontieră”, în opoziție cu normele Schengen. Cererea a fost respinsă cu largă majoritate de voturi: 544 la 84.
Pentru Horst Seehofer și credibilitatea sa, votul din Bundestag relevă un aspect mai puţin plăcut: Între cei care au respins cererea AfD se numără întreg grupul parlamentar al partidului său – CSU.
