Ministrul Energiei, agentul controversatului Comănescu: Sistemele de termoficare din Constanța, Severin și Deva după ce i-a pasat deja 600 milioane de euro prin PNRR

0

Întrebat de reporterul HotNews, în data de 3 iunie, cum a ajuns firma lui Gabriel Comănescu să facă parte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), premierul n-a știut ce să răspundă. Pentru a depăși totuși momentul penibil generat de întrebarea ziaristului, Florin Cîțu a afirmat că i-ar fi cerut ministrului energiei să explice necesitatea formării consorțiului Romgaz- Siemens-GSP Power.Nici până în acest moment ministrul energiei, Virgil-Daniel Popescu, nu s-a grăbit să ofere vreun răspuns cu privire la includerea, fără licitație, a firmei afaceristului Gabriel Comănescu în PNRR. Măcar premierul Cîțu s-a făcut că întreabă, dar Popescu nici măcar nu se preface că vrea să răspundă. De ce? Răspunsul îl vom intui după ce facem o scurtă trecere prin trecutul actualului ministru, scrie Constanța Info.

Ce susține Constanța Info:

Pe vremea când nici nu visa să ajungă ministru, inginerul Virgil Popescu a lucrat la SNP Petrom ca director al sucursalei PECO Mehedinți (1997 – 2001) unde s-a ocupat cu „distribuția și comercializarea de produse petroliere.”

Atât de bine s-a lipit Popescu de vânzarea de carburanți, încăt, după privatizarea Petrom cu austriecii de la OMV, actualul ministru împreună cu soția sa, Laura Negulescu, și-au tras trei benzinării Petrom sub franciză pe firma familiei, Lavist SRL.

Fiind propus de liberali în octombrie 2019 pentru funcția de ministru al energiei și economiei, Popescu s-a văzut nevoit să-și cedeze cele 5% deținute la Lavist SRL, pentru a evita un scandal nedorit. Astfel, afacerile cu carburanți ale ministrului au mers în continuare sub umbrela soției sale, care deține și în prezent 95% din capitalul firmei amintite pe care o și administrează.

Faptul că familia Popescu face afaceri cu OMV-Petrom, în timp ce același Popescu în calitate de ministru gestionează cele 20,6% pe care statul român le deține încă la compania OMV-Petrom n-a deranjat pe nimeni. Incompatibilitate? Nici vorba. Citat de ziarul Bursa.Ro, ministrul a respins categoric evidența, afirmând că nu vede nicio stare de incompatibilitate.”

Am putea spune că Popescu este „creația sistemului” energetic național, unde a prestat încă de tânăr, sub domnia lui Ion Popa (cel mai longeviv director general al Petrom, din 1992 în 2003).  Din angajat la stat, actualul ministru a devenit afacerist și politician, domenii care alăturate reprezintă cel mai bun ferment al corupției.

Pe linie de partid a fost susținut de Ludovic Orban, care l-a moștenit pe Virgil Popescu de la fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu.

În perioada în care Tăriceanu era dealer oficial al mărcii Citroen pentru piața românească, Virgil Popescu reprezenta compania soră, Peugeot, prin societatea Automotive Trading SRL cu sediul în municipiul Drobeta. Interesantă legătura, nu?

Virgil Popescu și Ludovic Orban
Virgil Popescu și Ludovic Orban

În 2007, atunci când Tăriceanu pregătea prima suspendare a președintelui Băsescu, l-a adus pe Popescu de la Drobeta la București, fostul dealer auto fiind numit secretar de stat la Cancelaria premierului. Din acel moment Virgil Popescu a baletat între afacerile familiei cu carburanți, politică, cariera universitară și diferite funcții publice.

Ceva mai târziu, timp de un an de zile, în etapa 2013-2014, Popescu a fost numit secretar la stat la Ministerul Economiei, iar în decembrie 2016 a fost ales deputat din partea PNL, în circumscripţia electorală nr. 27 din Mehedinți.

Devenit președintele PNL, Ludovic Orban și-a petrecut la finalul lui 2018 „Crăciunul Liberal” alături de colegii săi de partid din organizația Mehedinți. În anul care a urmat, Orban avea să-l impună în guvern pe deputatul de Mehedinți, Virgil Popescu, pe poziția de ministru peste nou-înființatul minister comasat al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Încă de când era deputat, Popescu a avut ca preocupare centrală promovarea Legii Offshore. Încerând să-i facă fericiți pe concesionarii perimetrelor gazeifere din Marea Neagră, Popescu a promis constant în ultimii doi ani că exploatarea acestor rezerve va fi deblocată.

Cu toate acestea, după ce a fost numit ministru, Popescu a afirmat că Legea Offshore trebuie dusă în fața Parlamentului deoarece  “dorim o coaliţie cât mai largă pe acest aspect.”

În tot acest joc a fost introdusă subtil SNGN Romgaz SA, o companie din Mediaș controlată de statul român prin Ministerul Energiei, condus de Virgil Popescu, specializată în extragerea și furnizarea de gaze naturale de la uscat. Romgaz a fost împinsă să oferteze preluarea participaţiilor deținute de Exxon și OMV-Petrom în perimetrul gazelor de mare adâncime din Marea Neagră.

“Gazul pe care-l avem în Marea Neagră este un combustibil nepoluant” susținea Virgil Popescu, în septembrie 2018, pe vremea când se afla încă în opoziție. De atunci s-au mai scurs trei ani, perioadă în care s-a putut observa că nu de aceeași părere sunt și arhitecții noului sistem economic de la Bruxelles.

Din această perspectivă, intenția implicării ministerului Energiei prin Romgaz în achiziții de zăcâminte reprezintă un salt deosebit de periculos pentru statul român, mai ales în contextul implementării Pactului Ecologic European (Green Deal), în care gazele sunt acceptate doar ca soluție de tranziție.

De ce este statul dispus să răscumpere, din bani publici, aceste licențe de exploatare de la niște companii private?

”Operațiunile de la Marea Neagră reprezintă o chestiune de securitate națională și recomand ca nimeni să nu ne pună la încercare cu acest lucru”, a scris ministrul Virgil Popescu, pe 6 ianuarie 2020, într-o postare pe Facebook. Cu alte cuvinte, după ce și-a vândut aceste resurse, statul român a descoperit brusc interesul național, și vrea să le răscumpere, eventual pe bani mai mulți.

Și mai grav este faptul că, așa cum o recunoaște chiar Popescu, compania Romgaz nu are „expertiză pentru mare adâncime” dar susține că trebuie să le dăm această şansă celor de la Romgaz.”

Iar dacă n-ați ghicit încă cine este priceputul partener al Romgaz, specializat în forare la mare adâncime, vă spunem noi: Gabriel Valentin Comănescu.

Sub falsa etichetă a securității naționale, ministrul Popescu încearcă să orienteze de așa natură negocierile cu OMV și Exxon, încât, Romgaz să ajungă să conducă operațiunile proiectului Neptun Deep.

De ce este important cine conduce operațiunile? Pentru ca Romgaz să poată atribui contracte pentru toate serviciile necesare extragerii gazelor din cel mai mare zăcământ intern din Marea Neagră.

Și așa cum știm deja, primul mușteriu interesat să preia mare parte dintre aceste contracte este chiar afaceristul Gabriel Valentin Comănescu, prin holdingul său maltezo- luxemburghez Grup Servicii Petroliere (GSP).

Lucrurile au devenit evidente încă de anul trecut, când în luna decembrie Gabriel Valentin Comănescu a cumpărat platforma de foraj GSF Development Driller II. Veche de 18 ani, anume concepută pentru apă adâncă, această platformă a aparținut companie Transocean, care tocmai se pregătea s-o vândă ca fier vechi.  

Perimetrele gazeifere din Marea Neagră
Perimetrele gazeifere din Marea Neagră

În acest context trebuie analizată și amânarea “corectării” Legii 256/2018 (Legea Offshore) de actualul guvern, strategie ce ascunde interese financiare nebănuite. Cel mai probabil, Virgil Popescu încearcă să forțeze Exxon să-și vândă participațiile la zăcământul Neptun Deep către Romgaz, pentru ca ulterior Comănescu prin Grup Servicii Petroliere să se ocupe de partea de forare.

Între timp, ministrul Virgil Popescu a avut grijă să includă Grup Servicii Petroliere prin GSP Power și-n Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). SURSA AICI

Astfel, un document scăpat în presa centrală, publicat pe 1 iunie 2021 de HotNews arăta că firma lui Gabriel Comănescu urmează să participe alături de Romgaz și Siemens la construirea a două complexe energetice.

Prima centrală urmează să fie ridicată în localitatea Halânga, aflată întâmplător sau nu în județul de baștină al ministrului Popescu, iar cealaltă la Constanța, în centrul de comandă al afacerilor mogulului Comănescu.

Pe ruinele fostei Termocentrale (CET) de la Halânga, unitatea ce asigură termoficare municipiului Drobeta-Turnu Severin, GSP Power și Romgaz urmează să ridice o centrală în cogenerare. Noua unitate va fi alimentată cu un amestec de gaz-hidrogen iar hidrogenul urmează să fie obținut din energie solară. Proiectul a fost trecut în PNRR cu valoare de 320 Milioane de Euro.

Folosind aceeași tehnologie gaz-hidrogen, consorțiul GSP Power-Romgaz a introdus în PNRR o centrală similară și la Constanța, în valoare de 265 Milioane de Euro.

Ambele unități vor avea o putere instalată de 159 MW, cu singura diferență că la Halânga se vor produce complementar 100 MW din surse fotovoltaice, în timp ce la Constanța doar 20MW vor rezulta din surse regenerabile. Prin comparație, CET Palas (Electrocentrale Constanța SA) produce în prezent doar 100 MW cu ajutorul celor două turbo-generatoarele (TA1 și TA2).

Ambele CET-uri, de la Halânga și Constanța, se află sub autoritatea Ministerului Energiei și sunt falimentare, situație în care GSP Power are calea bătătorită pentru a prelua activele de interes prin negociere cu administratorii judiciari.

Mai mult decât atât, în septembrie 2020, atunci când premierul Ludovic Orban a oficiat la Halânga asocierea GSP Power-Romgaz, stația locală Radio Televiziunea Severin (RTS) anunța că, ulterior construcției, investitorul privat urmează să opereze” noua centrală.

Cu alte cuvinte, Gabriel Comănescu prin GSP Power se pregătește să devină mare producător de energie electrică, și implicit de energie termică. Iar dacă lucrurile stau așa, imediat ce noile centrale de la Halânga și Constanța vor deveni operaționale, constănțenii și severinenii își vor achita factura la încălzire în conturile mogulului Gabriel Valentin Comănescu, și nu către Ministerul Energiei așa cum se întâmplă acum.

Iar lucrurile nu se opresc aici. Pe lângă Constanța și Severin, GSP Power și-a anunțat intenția de a achiziționa toate activele termocentralei pe cărbune Mintia, furnizorul de agent termin al orașului Deva.

Și-n acest caz discutăm despre o entitate economică falimentară deținută, evident, de Ministerul Energiei. Parte a Complexului Energetic Hunedoara, Mintia sau “Steaua de pe Mureș” se află în prezent în conservare, după ce nu și-a mai permis să achiziționeze cărbune. Din perspectiva puterii instalate, în perioada sa de funcționare aceasta a fost a treia cea mai mare centrală termică din țară, cu un total de șase unități și o capacitate de 1285 MW.

“Vrem să cumpărăm toate activele Mintia. Proiectul va fi unul mai complex, vor fi două grupuri cu o capacitate totală de 800 MW. În prezent, identificăm terenuri în zonă”, a declarat Gabriel Comănescu, citat de Profit.Ro

Reducerea taxării gazelor extrase din Marea Neagră, implicarea statului în achiziția participațiilor Exxon la zăcământul Neptun Deep, împreună cu preluarea unor foste centrale energetice de stat falimentare, reprezintă probabil cel mai ambițios proiect în care s-a implicat până acum Gabriel Valentin Comânescu.

Fiecare dintre unitățile prezentate reprezintă un nod important al Sistemului Energetic Național. Cu sprijin politic adecvat, investitori precum GSP Power pot prelua pe sume foarte mici centrale falimentare, având astfel un avantaj competitiv în raport cu alți jucători din piața de energie.

Prin falimentarea și închiderea Complexului Energetic Hunedoara (CEH), pe criterii de mediu, acești investitori vor avea acces aproape gratuit la toată infrastructura construită în ultimii 50 de ani.

Și cine s-ar fi gândit că pentru toate acestea, statul român nu și-a găsit un alt asociat decât grupul lui Gabriel Comănescu, specializat până mai deunăzi în foraj petrolier offshore.