Politicile naţionale reprezintă sufletul politicii externe, astfel, în conturarea relaţiilor cu ţările vecine, Guvernul Ungariei caută să stabilească o cooperare care să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale comunităţilor naţionale maghiare, a declarat, luni, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, la Budapesta.
La audierea anuală în faţa Comisiei solidarităţii naţionale din Parlamentul ungar, şeful diplomaţiei ungare a atras atenţia asupra faptului că, dacă se realizează proiecte de succes cu ţările vecine, dacă se stabilesc investiţii comune care oferă o temelie bună pentru cooperarea bazată pe respect şi stimă reciprocă, atunci, ca rezultat, starea de spirit îmbunătăţită dintre cele două ţări va contribui benefic şi asupra situaţiei comunităţii naţionale maghiare care trăieşte pe teritoriul ţării vecine respective.
Ministrul a explicat că, înainte de anul 2010, a existat o perioadă când relaţiile dintre Ungaria şi ţările vecine erau extrem de proaste, când guvernele unor ţări vecine şi Guvernul ungar “practic, nu-şi vorbeau”. Situaţia actuală este calitativ diferită, a adăugat acesta.
Cu şase dintre ţările vecine Ungariei au reuşit, şi în anul 2021, să-şi îmbunătăţească în continuare relaţiile, Ucraina fiind singura excepţie, a explicat politicianul. Cu fiecare ţară vecină, şi în acest an, s-a căutat găsirea unor proiecte comune de succes şi, cu excepţia Ucrainei, relaţiile cu celelalte state vecine sunt mai bune la sfârşitul anului decât erau la începutul anului, a precizat Szijjártó .
Acesta a menţionat că, în acest an, s-a consultat personal, de 41 de ori, cu miniştrii de externe ai ţărilor vecine.
Péter Szijjártó a mai amintit că a fost semnat un acord cu România, care permite deschiderea permanentă a două dintre cele 10 legături rutiere construite anterior şi care, în prezent, sunt nefolosite sau au o utilizare limitată. Din anul 2024, se va realiza şi cea de-a treia conexiune de autostradă şi, tot până în anul 2024, vor fi finalizate dezvoltările pe partea ungară în urma cărora va exista transport feroviar modern între Budapesta, Bucureşti şi Constanţa, a mai explicat politicianul.
Acesta a menţionat că a fost dat în folosinţă, în colaborare cu Serbia, interconectorul de gaze naturale care leagă cele două ţări, a început construcţia liniei ferate moderne Budapesta-Belgrad şi a început dezvoltarea legăturii feroviare dintre Szeged şi Subotica.
Politicianul a făcut referire şi la faptul că, în Slovacia, au fost date în funcţiune conexiunile la reţeaua electrică de înaltă tensiune şi a început construcţia podului la Damasd nad Iplom.
Comerţul nu a suferit prea mult din cauza acestei perioade dificile, astfel că, în primele nouă luni ale acestui an, comerţul Ungariei cu ţările vecine a crescut cu 20%, a mai subliniat politicianul.
Ministrul ungar de externe a mai explicat că nu de la Budapesta trebuie spus ce este bine pentru comunităţile naţionale maghiare de peste graniţele Ungariei, ci trebuie să le întrebăm de ce au nevoie pentru a se simţi mai bine pe pământul lor natal. După anul 2010, când s-a pus această întrebare, răspunsul a fost că aceste comunităţi doreau să se poată consolida economic, a explicat acesta.
Prin urmare, Ungaria a decis lansarea unei serii de programe transfrontaliere de dezvoltare economică în 6 ţări vecine, a afirmat Szijjártó. În Ucraina Subcarpatică, în cei 5 ani de când există aceste programe, Ungaria a oferit subvenţii în valoare totală de 16,5 miliarde de forinţi (45,27 milioane euro), pentru 34 000 de întreprinderi, rezultând astfel, investiţii în valoare totală de 22 de miliarde de forinţi (60,37 milioane euro). Un sprijin total de 57 de miliarde de forinţi (156,4 milioane euro) a fost acordat pentru 14 000 de întreprinderi din Voivodina, rezultând o investiţie totală de 118 miliarde de forinţi (323,28 milioane euro). În Transilvania, 6 000 de proiecte au fost susţinute cu 88 de miliarde de forinţi (219,5 milioane euro) realizând o investiţie totală de 174 de miliarde de forinţi (477,17 milioane euro). În Slovacia au fost sprijinite 3 800 de întreprinderi cu un total de 21,5 miliarde de forinţi (58,95 milioane euro), iar în Slovenia, în regiunea Prekmurje, 651 de proiecte au primit finanţare în valoare totală de 2,4 miliarde de forinţi (6,58 milioane euro), a enumerat politicianul.
Acesta a mai declarat că vor continua şi în viitor programele de dezvoltare, deoarece, este de la sine înţeles că investiţiile rezultate vor întări atât comunităţile maghiare, cât şi ţările în care trăiesc.
Péter Szijjártó a mai menţionat că, pe durata pandemiei, ţările vecine au fost ajutate cu aparate de ventilaţie mecanică, teste şi echipamente sanitare de protecţie, în valoare de aproximativ 2 miliarde de forinţi (5,48 milioane euro).
