În situaţia actuală, introducerea impozitului minim global ar însemna practic o ultimă lovitură pentru economia europeană, iar măsura ar pune şi Ungaria în faţa unor probleme deosebit de serioase, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, miercuri, la Washington.
Şeful diplomaţiei ungare a vorbit în primul rând despre faptul că din cauza războiului din Ucraina s-au produs tulburări în aprovizionarea cu energie, a apărut o inflaţie care se menţine în mod permanent la un nivel ridicat, iar în multe cazuri, sancţiunile aplicate au afectat mai mult Europa, decât Rusia.
Ministrul a punctat că, în această situaţie, guvernul maghiar nu susţine introducerea impozitului minim global, întrucât ar pune în pericol sute de mii de locuri de muncă în Ungaria, iar în ceea ce priveşte impozitul pe profit, ar însemna o revenire la situaţia din 2010.
Péter Szijjártó a subliniat, de asemenea, că una dintre cheile competitivităţii Ungariei şi una dintre cele mai importante baze pentru recordurile de investiţii îl reprezintă impozitul pe profit scăzut, care deşi oficial este de 9%, în practică este de aproximativ 6-7% atunci când sunt aplicate şi nişte reduceri şi subvenţii pentru investiţii, aşadar odată cu implementarea impozitului minim global, impozitul s-ar dubla.
Ministul a subliniat, de asemenea, că pe această temă există o dezbatere puternică şi în Statele Unite ale Americii; impozitul minim global a fost obiectivul politic al guvernului democrat, totuşi, în urma alegerilor intermediare din toamnă ar putea avea loc o reorganizare masivă în politica internă, iar republicanii sunt complet împotriva introducerii acestuia.
Politicianul ungar a amintit că Statele Unite s-au exprimat pe mai multe canale împotriva veto-ului Ungariei, fiind luată şi decizia abrogării acordului privind evitarea dublei impuneri dintre SUA şi Ungaria.
“Putem avea încredere în faptul că, dacă în politica de la Washington vor veni alte vremuri, acest acord ar putea intra în vigoare din nou”, a spus Szijjártó.
Ministrul a subliniat că efectele negative ale disputei dintre părţi nu sunt resimţite deocamdată în cooperarea economică bilaterală; companiile americane susţin sarcinile fiscale scăzute din Ungaria.
În acest sens, Szijjártó a spus că liderii companiilor nu sunt preocupaţi de acest dezacord, ci mai degrabă de inflaţia ridicată, de faptul că preţurile materiilor prime şi ale purtătorilor de energie au crescut enorm.
“Şi din acest motiv este important ca în Ungaria să facem tot posibilul pentru a fi o excepţie locală de la această mare recesiune globală”, a spus Péter Szijjártó, referindu-se la importanţa limitelor de preţ, a inflaţiei ţinute sub control, a sarcinilor fiscale scăzute şi a reducerii cheltuielilor cu utilităţile.
