Simţul responsabilităţii a învins, se reuşeşte evitarea escaladării războiului – prin faptul că în cadrul summit-ului NATO, Ucraina nu a primit nici invitaţie şi nici un program concret pentru aderarea ulterioară, lucruri care se vor putea întâmpla doar la un moment dat, atunci când toate condiţiile sunt îndeplinite, a anunţat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, miercuri, la Vilnius.
În ultima zi a summit-ului NATO, şeful diplomaţiei ungare a relatat că raportat la anumite aşteptări, Ucraina va trebui, în cele din urmă, să se mulţumească cu un rezultat modest.
“Practic, un progres în relaţiile NATO-Ucraina îl reprezintă doar transformarea Comisiei NATO-Ucraina în Consiliul NATO-Ucraina. Simţul responsabilităţii a câştigat, NATO a luat, în sfârşit, o poziţie responsabilă”, a declarat politicianul maghiar.
“S-a reuşit luarea unei decizii care nu implică riscul escaladării războiului, iar statele membre au făcut clar faptul că Ucraina poate fi invitată în NATO doar dacă ţara îndeplineşte toate condiţiile şi dacă aliaţii consideră, în unanimitate, că aşa şi este” – a explicat Szijjártó.
Ministrul ungar de externe a subliniat că o ţară aflată în război nu poate deveni stat membru NATO, pentru că extinderea organizaţiei militare trebuie să ducă la întărirea securităţii comunităţii, nu la deteriorarea acesteia, iar astăzi, acceptarea Ucrainei ar înseamna pericolul atragerii într-un conflict armat, lucru care trebuie evitat.
“Nu există nici o invitaţie, aşadar nu există nici un program pentru Ucraina, şi cred că aceasta a fost singura decizie responsabilă pe care NATO a putut-o lua în această situaţie”, a afirmat Péter Szijjártó.
Oficialul ungar a subliniat că, din moment ce nu a fost lansată nici o invitaţie, şi nu a luat naştere nici un program, nu se poate vorbi despre vreo “rută de ocolire” sau despre vreo “bandă de accelerare” în ceea ce priveşte aderarea Ucrainei.
Mai mult decât atât, guvernul de la Kiev trebuie să pregătească şi în continuare planuri naţionale, iar în cadrul acestora sunt necesare şi reforme politice, de exemplu, în domeniul drepturilor minorităţilor, întrucât NATO nu este doar o alianţă de apărare, ci şi o comunitate bazată pe valori, a subliniat politicianul maghiar.
“Aceste planuri naţionale anuale vor fi evaluate în permanenţă de miniştrii de externe, aşadar vom fi şi noi acolo, şi bineînţeles că vom acorda o atenţie deosebită respectării drepturilor minorităţilor”, a spus Szijjártó.
Ministrul a relatat că liderii ţărilor NATO se vor consulta şi cu omologii lor din Australia, Coreea de Sud, Japonia şi Noua Zeelandă. A subliniat, de asemenea, că evenimentele geopolitice din perioada trecută au sporit importanţa consolidării cooperării cu partenerii din zona Oceanului Pacific.
“Noi susţinem în totalitate acest lucru, deoarece Japonia şi Coreea de Sud sunt şi partenerii noştri strategici, avem relaţii politice strânse, în Ungaria sosesc multe investiţii din aceste două ţări”, a subliniat Péter Szijjártó.
“În acelaşi timp, din punctul nostru de vedere, este cel puţin la fel de important ca NATO să nu ajungă la o atitudine anti-China, aşadar să lămurim că NATO nu este o organizaţie anti-China, nu a fost creată împotriva Chinei, nici funcţionarea sa actuală nu este îndreptată împotriva Chinei, nu considerăm China un risc, un adversar sau un inamic”, a punctat ministrul ungar de externe.
“Noi, maghiarii, credem că există oportunităţi uriaşe şi şanse foarte mari în cooperarea cu China, similar cooperării cu Coreea de Sud şi Japonia”, a adăugat şeful diplomaţiei ungare.